Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Focsani Piata Unirii, nr.1

An/secol:

Piatra de temelie a fost pusa in 1927 iar receptia Ateneului Popular a avut loc în anul 1945.

Detalii principale / personalități / evenimente:

Existenta Ateneului Popular din Focsani, este legata de personalitatea maiorului Gh.Pastia, ctitorul teatrului din orasul de pe Milcov. Cu începere din 1926, efortul financiar al acestuia s-a canalizat si în directia construirii unui local pentru Ateneul Popular din localitate, edificiu care-i va purta numele. În conformitate cu Actul de Donatie, maiorul Gh.Pastia s-a implicat în construirea Ateneului Popular: s-a ocupat de procurarea materialelor, a încheiat angajamente cu maistrii, a efectuat plati, a supravegheat si a condus lucrarile pe santier. Construit în stilul românesc de un grup de arhitecți coordonat de renumitul Ion Mincu și în componența căruia mai intrau Petre Antonescu, Sebastian Vasilescu, Frederich Hamel, recepția Ateneului Popular a avut loc, însă, din cauza dificultăților financiare și războiului, abia în anul 1945. Accesul în clădire, a cărei construcție prevăzută cu subsol, parter și etaj este ridicată pe temelie de piatră, se face trecând o ușă în patru canate. Din holul principal, se ajunge fie în sala mare destinată spectacolelor și conferințelor, fie la etaj, unde se intra separat pe o scară de mozaic, către balconul sălii de spectacole ori spre cele trei camere amplasate pe latura de nord.

Scurt istoric:

Denumit în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov”, municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea de astăzi, a intrat in conştiinţa romanilor drept „Oraşul Unirii”. Considerat neoficial ca prima capitală a Principatelor Unite Moldova şi Ţara Românească, localitatea va rămâne de-a pururi in istorie sub aceasta emblematică aureolă, aici funcţionând, după 24 ianuarie 1859, primele instituţii ale noului stat, pe a căror temelie avea sa ia naştere statul naţional unitar român in urma Marii Uniri din 1918. Cu un trecut istoric dominat de împărţirea sa între cele două Ţari Române, până in secolul al XIX-lea - unul în Piaţa Munteniei, in jurul bisericii Sf. Ioan (Piaţa Unirii de azi) iar altul în partea Moldovei, în jurul fostei biserici „Domnească”, ctitorie a doamnei Dafina, soţia putneanului Dabija-Vodă, Focşaniul va rămâne definitiv în conştiinţa românilor prin actul Unirii de la 1859, oraşul legându-şi numele de acest măreţ act naţional pentru totdeauna. După cucerirea Independenţei de Stat a României şi până la primul război mondial, ritmul dezvoltării generale a oraşului se intensifică, se ridică numeroase edificii publice şi apar primele lucrări de artă monumentală. Astfel, in 1879 se pun bazele bibliotecii publice, in 1891 se amenajează Piaţa Alimentară, iar în 1899, la 1 octombrie, este pusă piatra de temelie a Teatrului, care va fi dat in folosinţă la 22 noiembrie 1913, prin străduinţa şi sacrificiile Maiorului Gheorghe Pastia. Maiorul Gheorghe Pastia, focșăneanul care își pusese, mai întâi, viața în slujba cuceririi independenței României în 1877, după 1886 și-a dăruit mare parte din avere și întreaga putere de muncă pentru realizarea Teatrului Municipal, a mai contribuit cu energia și banii săi la ridicarea unei a alte construcții ce dă, și astăzi, personalitate indiscutabilă Focșaniului: Ateneul Popular. Povestea focşăneanului filantrop pînă la extrem, care a lăsat posterităţii două lăcaşuri de cultură cum puţine există, nu este nici acum cunoscută îndeajuns. Potrivit scrierilor, Gheorghe Pastia s-a născut intr-o familie bogată şi nobilă, se pare că în 1847. Tatăl său, Tache Pastia, cunoscut de focşăneni sub numele de "Cap bun", era proprietarul unor moșii de dimensiuni semnificative, cuprinse între dealurile comunei Urecheşti şi râul Milcov. Militar de carieră, Gheorghe Pastia a urmat cursurile Şcolii Militare, În Războiul pentru Independenţă la care a participat (1877 - 1878) a fost comandantul Companiei I din Regimentul 5 Linie. Decoraţiile cu care i-a fost răsplătită vitejia au fost numeroase. Pe front a primit "Steaua României - gradul de cavaler", "Virtutea militară de Aur", "Crucea Trecerii Dunărei" și medalia rusească "Sfânta Ana". Totodată, după război, Gheorghe Pastia a fost decorat cu "Coroana României în gradul de mare ofiţer" şi "Steaua României in gradul de Comandor". In 1886 își dă demisia din armata si se ocupă de vastele sale mosii. A fost membru în Partidul Conservator, trei ani subprefect de Râmnicu-Sărat, apoi senator de Râmnicu-Sărat în timpul echipei guvernamentale conduse de Lascăr Catargiu, iar in 1911 devenea deputat. Legat de Focşani prin naştere dar mai ales prin donaţiile făcute pentru ridicarea Teatrului a cărei piatră de temelie este pusă în 1909 şi dat in folosinţă la 22 noiembrie 1913, prin străduinţa şi sacrificiile sale, din 1926, efortul financiar al acestuia se canalizează şi în directia construirii unui local pentru Ateneul Popular din localitate, edificiu care-i va purta numele şi pe care alături de teatru il considera “copilul său”. În testamentul său se menţionează : “Subsemnatul Maior Gh. Pastia, domiciliat în Focşani, în dorinţa de a contribui într-o măsură cât de mică la luminarea şi educaţia Neamului Românesc .....am găsit cu cale, ca din economiile agonisite şi după stăruinţa concetăţenilor mei, să construiesc în anul 1908 un Teatru aşezat în centrul oraşului Focşani, oraşul meu de naştere, pentru a servi ca locaş de Cultură şi Educaţie Naţională. Întrucât această instituţie are nevoie de venituri mari, cât şi pentru a fi ferită să nu fie supusă tuturor umilinţelor, m-am hotărât să mai construiesc în oraşul Focşani încă o operă de cultură numită Ateneul Por Maior Gheorghe Pastia, ce l-am donat primăriei Focşani, a cărui venituri vor servi pentru mărirea şi întreţinerea Teatrului Maior Gh. Pastia, fără ca să i se poată schimba vreodată destinaţia…”. În conformitate cu Actul de Donatie, maiorul Gh.Pastia s-a implicat în construirea Ateneului Popular: s-a ocupat de procurarea materialelor, a încheiat angajamente cu maistrii, a efectuat plati, a supravegheat si a condus lucrarile pe santier. La 29 mai 1927, în interiorul perimetrului Pieței Unirii de astăzi, a avut loc depunerea pietrei fundamentale la Ateneul Popular în prezența ministrului de interne Octavian Goga, a lui Vasile Goldiș, Petru Groza și altor senatori, deputați, prefecți și primari. Lucrările pentru construcția clădirii au început în anul 1927, sub conducerea unui grup de arhitecți coordonat de renumitul Ion Mincu și în componența căruia mai intrau Petre Antonescu, Sebastian Vasilescu, Frederich Mandel, recepția Ateneului Popular având loc, din cauza dificultăților financiare și războiului, abia în anul 1945. Clădirea este în stil neo-românesc (neobrâncovenesc) cu trei niveluri: subsol, parter si etaj. La intrarea în clădire se găseşte o scară de mozaic, accesul făcându-se printr-o uşă în patru canate. Din holul principal se poate urca la etaj, ce oferă intrare către balconul sălii de spectacol, sau către cele trei camere amplasate pe latura de nord. Astăzi Ateneul Popular găzduieşte o serie de evenimente culturale de amploare cum ar fi : Galele teatrale focşănene, Festivalul de Muzică Uşoară Românească "Florentin Delmar", recitale camerale şi multe alte evenimente ce animă viaţa culturală a "urbei de pe Milcov".

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Gânduri de ... focşănean! Au inflorit salcâmii! Mirosul lor imbătător se răspândeşte valuri, valuri şi peste Piaţa Unirii amintindu-ne de vremi trecute când oameni vrednici doreau să inalţe cat mai sus "oraşul de pe Milcov" nu numai material ci şi cultural. Un Om, un adevărat Mecena al Focşanilor, Maiorul Gheorghe Pastia călăuzit în viaţă de crezul său, ''Nimic pentru mine, totul pentru neam şi cultură'' ar trebui să rămână în memoria noastră, a focşănenilor prin exemplul dat de a-şi dona toată averea pentru a finanţa construcţia celor două instituţii de cultură focşănene, clădiri ce dau personalitate indiscutabilă Focşaniului şi pe care îi plăcea să le numească "copiii mei". Din păcate acest Mecena al Focşaniului a murit sărac uitat de contemporani dar şi de focşănenii de azi care nu mai ştiu mare lucru despre acestă personalitate a urbei de pe Milcov. Pe scena Ateneului au jucat mari actori români care au făcut deliciul generaţiilor de focşăneni care au aplaudat din toată inima jocul acestora uitând pentru câteva ore greutăţile vieţii. Să ne amintim câţiva dintre ei: Leopoldina Bălănuţă (născută la Focşani), Emil Botta, Emanoil Petrut, Angela Gheorghiu, Cornel Coman, Radu Beligan, Florin Piersic, Virgil Ogăşanu, Stela Popescu şi mulţi alţii. Aplauze au răsunat şi la concertele lui Hruşcă, a lui Tudor Gheorghe, a cunoscutului cor focşănean Pastorala, a orchestrei de camera "Unirea". Să păstrăm această perlă a culturii focşănene aşa cum a cerut prin testamentul său Maiorul Gheorghe Pastia a cărui nume ar trebui rostit cu respect de toţi cei care iubesc urbea milcoveană şi pământul Vrancei, iar gestul său să rămână mereu în inima şi sufletca o pagină de adevărat patriotism! Au innebunit salcâmii şi mirosul lor îmbătător se râspândeşte valuri, valuri şi peste Piaţa Unirii...


               



01-01-1970       Clubul Copiilor Odobesti       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro