Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Mănăstirea Humor se află în comuna Mănăstirea - Humorului. Mănăstirea Humor este situată la șase kilometri nord de Gura Humorului pe DJ 177. Este situată în centrul localității Mănăstirea Humorului. De la Suceava la Gura Humorului distanța este de 36 km pe șoseaua E 58.

An/secol:

Mănăstirea este construită în anul 1530 de către marele logofăt Toader Bubuiog.

Detalii principale / personalități / evenimente:

Mănăstirea Humor își are începutul în vremea lui Alexandru cel Bun, când, în anul 1415, marele vornic Oană ridică prima așezare mănăstirească, ascunsă între codri. Ștefan cel Mare a înzestrat biserica cu obiecte prețioase și manuscrise, dintre care se mai păstrează numai Tetravanghelul (1473). În anul 1527 mănăstirea a fost jefuită și distrusă de tătari. Ruinele acestei mănăstiri se pot vedea și astăzi la circa 300 m de actuala biserică. La 15 august 1530 jupân Toader Bubuiog, mare logofăt, sluga credincioasă a lui Petru Rareș și soția sa Anastasia, au ridicat actuala biserică când era egumen chiar Paisie, după cum ne informează pisania. În anul 1535, o echipă de patru meșteri zugravi a executat decorarea marii biserici. Există indicii serioase că între aceștia se află zugravul de biserici (și curtean al măriei sale Petru, Voievodul Moldovei) Toma din Suceava. Desființată în anul 1786, funcționează ca biserică de mir până în 1990, când este reactivată ca mânăstire cu obște de călugărițe. La această mănăstire apare pentru prima dată în construcția bisericilor din Moldova, pridvorul deschis şi o încăpere nouă la etaj numită tainiță, care se suprapune camerei mormintelor. Din pridvor, se pătrunde în pronaos, iar, mai departe, în camera mormintelor şi naos. Ceea ce impresionează şi atrage în mod deosebit turiști, la biserica Humor, sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice exterioare sunt: Acatistul Bunei Vestiri (fațada sudică), Arborele lui Iesei (fațada nordică), Judecata de apoi (fațada vestică) şi Cinul care cuprinde o procesiune a sfinților îngeri, martiri şi cuvioși (absidele laterale şi cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de semnalat, în partea inferioară, scena Asediului Constantinopolului, reflex al evenimentelor grave care au dus la ocuparea Capitalei Imperiului Bizantin de către turci în anul 1453.

Scurt istoric:

Potrivit predaniilor din bătrâni, pe la începutul secolului al XV- lea, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), panul Ivan vornicul care era la Humor a înălțat o biserică de piatră pe malul unui pârâiaș, în apropiere de confluența acestuia cu Humorul. Aici exista un schit de călugări care avea anterior o biserică de lemn. În cursul secolului al XV- lea, în jurul bisericii noi s-a dezvoltat un așezământ monahal cunoscut ca Mănăstirea Humor. Mănăstirea Humor (denumită uneori și Mănăstirea Humorului) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 în satul Mănăstirea Humorului din comuna omonimă (aflată în prezent în județul Suceava) de către marele logofăt Toader Bubuiog.
În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră și a construit un turn masiv. Turnul se află la nord-est de clădirea bisericii și făcea parte inițial din zidul de incintă al mănăstirii. În prezent, se mai observă doar câteva ruine din acest zid (pe laturile de vest și de est ale turnului).
Turnul clopotniță a fost construit în secolul al XIX - lea pe latura de est a ansamblului. El este confecționat din lemn și are un etaj. La parter se află intrarea în ansamblul mănăstirii, iar la etaj este camera clopotelor.
După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Mănăstirea Humorului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Gura Humorului. Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea Humor în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II- lea (1780-1790).După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială. În clădirile din fostul ansamblu monahal a funcționat o școală pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite ca depozit pentru materialele autorităților austriece.
După Unirea Bucovinei cu România (1918), biserica fostei mănăstiri Humor a continuat să funcționeze ca biserică de parohie, iar datorită frumuseții artistice a fost integrată circuitului turistic.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Mănăstirea Humor are o deosebită importanță datorită picturilor exterioare dar și a obiectelor cu valoare documentară și artistică care le adăpostește.
Mănăstirea Humor ne fascinează cu pictura sa exterioară, cea mai veche din ţară, fiind realizată de meșterul Toma și reprezintă: Imnul acatist al Bunei Vestiri (24 de strofe-scene cuprinzând printre altele Glorificare Mariei), Asediul Constantinopolului,.Legenda fiului risipitor,Judecata de Apoi.
În pictură se regăsesc şi elemente locale ca: buciumul, lavița, ștergarul. Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugăciune a tuturor sfinților. Asediul Constantinopolului poartă mesajul antiotoman specific vremii. Pictura este caracterizată prin unitate de tonalitate cromatică, predominând nuanţe de roşu -purpuriu, brun -roșcat, roşu -violet şi altele. Roşu este dominant, fiind specific în cromatica monumentului.
Arhitectura bisericii se înscrie în seria monumentelor specifice vremii lui Petru Rareș.
Mănăstirea Humor este și o parte importantă în istoria culturii române. Aici in jurul secolului al XV-lea a funcționat un atelier unde se realizau picturi în miniatură. Principale obiecte de patrimoniu care există în această mănăstire sunt: o catapeteasmă sculptată artistic și aurită, un jilț domnesc din lemn din secolul al XVI - lea, o cruce mică de lemn, cu o inscripție în care se arată că a fost confecționată în anul 1623. Totodată ne impresionează și un manuscris, care se mai păstrează și astăzi Tetraevangheliarul de la Humor, dăruit Mănăstirii Humor în anul 1473 de către Ștefan cel Mare.
Ne impresionează cu o frescă parietală de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influenţă locală, rafinamentul cromatic, ansamblu de pictură şi arhitectura de o valoare artistică excepțională.
Reprezinta puternice nuclee de cultură şi creaţie artistică de la începutul existenței ei, lăcașul își continuă menirea prin grija restauratorilor şi a obștilor călugărești ce le gospodăresc.
O experiență culturală de excepție! Merită văzută în tihnă, merită ascultate și înțelese explicațiile despre istorie și reprezentările picturale. Ascultând ghidul mănăstirii parcă scenele pictate ar fi vii și reale. E un loc pe care un european trebuie să îl parcurgă cel puțin odată în viață. Chiar dacă facilitățile locului sunt mai simple.


         



01-01-1970       Colegiul Alexandru cel Bun Gura Humorului       1 comentariu

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro