Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Unul dintre cele mai frumoase palate din sud-estul Europei, construit în stil baroc, se află la Oradea. Ridicat la jumătatea secolulului al XVIII-lea, la inițiativa unui episcop romano-catolic, monumentul istoric are o sută de camere și 365 de ferestre. 15 ani le-au trebuit constructorilor să termine lucrarea pentru că în curtea palatului a fost ridicată și o catedrală impunătoare. Oradea are un centru istoric de invidiat, pe câteva mii de metri pătrați au fost construite mai multe clădiri cu o arhitectură deosebită.

An/secol:

1761-1777

Detalii principale / personalități / evenimente:

Arhitect – Franz Anton Hillebrandt Personalitati: împărăteasa Maria Terezia şi împăratul Josif II, ai Austriei.

Scurt istoric:

PALATUL BAROC (Str. Şirul Canonicilor) clădirea palatului se distinge prin monumentalitate exterioară şi somptuozitate interioară. Forma sa se desfăşoară în forma unui imens U, faţada are 102,3 m, iar aripile laterale 25 m, delimitând şi o curte interioară. Stilul adoptat pentru construcţia sa este un import francez pe filieră austriacă, este vorba despre stilul baroc palatin francez cunoscut sub denumirea de cour d’honneur. Pe cele trei niveluri ale clădirii palatului pot fi numărate 282 de ferestre. De reţinut este faptul că acest palat, deşi nu a urmat întru totul planurile iniţiale – ceea ce ar fi crescut mult valoarea sa arhitecturală –, este cel mai important şi amplu proiect baroc din ţara noastră şi, probabil, din sud-estul Europei.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Printre oaspeţii palatului s-au numărat şi împărăteasa Maria Terezia şi împăratul Josif II, ai Austriei. Palatul are şi o capelă de o rară frumuseţe având tavanul şi pereţii împodobiţi cu fresce.
Clădirea impresionează prin monumentalitate şi volumetrie. Are 100 de camere şi 282 de ferestre. Faţada principală a clădirii este prevăzută central cu un rezalit ce se termină în partea superioară cu un fronton triunghiular. Mai mult, rezalitul este decorat cu pilaştri ce se termină cu capiteluri ionice, ghirlande şi falduri.
Şi interiorul impresionează prin somputozitate şi sobrietate, în special primul etaj care poartă amprenta barocului austriac, accesul făcându-se pe o scară monumentală. Încăperile de la parter şi al doilea etaj sunt simplu decorate.
Cladirea a fost folosita ca azil pentru revolutionarii comunisti greci in 1945, iar in 1956 acestia au fost nevoiti sa paraseasca cladirea. In anul 1963 episcopul romano-catolic este fortat sa cedeze folosinta edificiului catre orasul Oradea. In 1971 se deschide Muzeul Tarii Crisurilor. Biserica catolica incepe procedurile legale pentru recuperarea castelului in 1999. Din 2004 Biserica a primit inapoi dreptul de folosire, iar Muzeul Tarii Crisurilor trebuie sa paraseasca cladirea. In anul 2011 sigla muzeului este inlocuita cu stema Episcopiei Romano-Catolice.
Până în anul 2006 Palatul Baroc găzduia Muzeul Țării Crișurilor, în prezent, Muzeul Ţării Crişurilor s-a închis pentru public, în vederea mutării într-un nou sediu, cu excepţia expoziţiilor temporare.

Interviu
În urma vizitării Palatului Baroc muzeografii instituţiei dar si directorul muzeului prof. univ. dr. Aurel Chiriac ne-au oferit informatii importante despre cladire si colectiile muzeului. Astfel am aflat următoarele: clădirea este monument de arhitectură, palat în stil baroc, construit în 1762 (arh. Anton Frantz Hillebrandt) şi a fost sediul Episcopiei Romano-Catolice până în 1971. Între anii 1872 - 1896, aici funcţionează Muzeul Societăţii de Istorie şi Arheologie a Judeţului Bihor. În 1896 are loc deschiderea muzeului în local propriu, iar în 1921 - redeschiderea muzeului care, în 1948, trece în proprietatea statului. Între 1950 - 1970 a funcţionat sub denumirile: Muzeul Regional Oradea; Muzeul Regional Crişana; Muzeul Judeţean Bihor. În 17 ianuarie 1971 are loc inaugurarea în noul sediu, sub denumirea "Muzeul Ţării Crişurilor". În prezent muzeul are secţii de: istorie, artă, etnografie, ştiinţele naturii, muzee memoriale subordonate: "Iosif Vulcan" şi "Ady Endre", laboratoare de restaurare: pictură, metal, textile, ceramică, os, piele şi obiecte etnografice. Secţia de Istorie: piese de arheologie datând din paleolitic până în epoca modernă, între care remarcăm: piese arheologice de epoca bronzului, tezaurul de monede celtice şi dacice de la Şilindria, tezaure de podoabe şi monede dacice din argint, cănile romano - bizantine din argint aurit datând din secolele IV - V descoperite la Tăuteu, jud. Bihor; colecţia de istorie: piese de argintărie central - europeană din secolele XVI - XVII, colecţia de carte veche românească şi străină (secolele XVI - XIX), colecţia de ceasuri (secolele XVIII - XX); colecţiile memoriale Iosif Vulcan şi Aurel Lazăr.
Secţia de artă: artă universală: Anonim flamand ("Madona cu Pruncul"), Benczur Gyula ("Portretul cardinalului Schlanch"), gravură italiană (secolul al XVIII-lea), Biblia lui Raphael, gravuri de Albrecht Dürer, secolul al XIX-lea; artă decorativă: porţelan german şi piese de argint (secolul al XIX-lea); artă românească: Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Jean Alexandru Steriadi, Nicolae Tonitza, Victor Brauner ("Flacăra albastră" ), Sala "Coriolan Hora", grafică românească interbelică. Secţia de etnografie: ceramică ţărănească produsă în centrele din Crişana (Criştiorul de Jos, Leheceni, Leleşti, Vadu Crişului, Borşa, Târnăviţa), dar şi din afara ei (Vama); port popular şi textile din Crişana; colecţia de mobilier şi în primul rând cea de scaune cu spătar din zona Beiuşului; feronerie de Vărzari; icoane pe sticlă produse în: Nicula, Scheii Braşovului, Maierii Albei Iulia; împletituri din Valea Ierului.
Secţia Ştiinţele naturii: colecţii ştiinţifice diverse, dintre care cea de paleontologie şi zoologie cu piese de valoare naţională, mondială, unicate; rezervaţii şi monumente ale naturii din municipiu şi judeţ. Biblioteca muzeului deţine 30.000 de volume.
În 2006, Muzeul a pierdut definitiv Palatul Baroc în favoarea Episcopiei Romano-Catolice, iar de atunci instituţia e chiriaşă. Acesta e cel mai mare regret al directorului Aurel Chiriac: că Muzeul nu are propria casă. Expoziţiile sunt închise, iar inaugurarea noului sediu a întârziat deja cinci ani faţă de termenul stabilit.
Muzeu viu
- Cât de mare este patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor?
- La sfârşitul anului 2013 aveam 431.255 piese, din acest punct de vedere fiind al cincilea muzeu din România.
- Care sunt exponatele preferate de dv. în această colecţie?
- Fiecare are frumuseţea şi istoria ei. Cele mai spectaculoase sunt totuşi cele ce aparţin tezaurului de la Pietroasa. Mă atrag şi cele de la Apahida, judeţul Cluj.
- Conduceţi Muzeul de 20 de ani. Cu ce vă lăudaţi şi ce n-aţi reuşit să faceţi?
- Mi-am dorit ca Muzeul să fie o instituţie culturală vie. Am creat două evenimente majore, Târgul Meşterilor Populari şi Zilele Muzeului Ţării Crişurilor, care au devenit branduri ale comunităţii. Alte realizări sunt expoziţiile internaţionale, organizate în străinătate, dar şi aduse la noi din străinătate. Când aveam tot spaţiul din Palatul Baroc, în programul firesc am inclus spectacole de teatru, concerte de muzică simfonică, lansări de carte. Regretul meu cel mare e că din 1996 a trebuit să ne restrângem cu spaţiul. Au fost şi alte probleme care m-au marcat: că s-a blocat continuarea lucrărilor la noul sediu, că s-a discutat mutarea în Cetate...
- Câţi vizitatori are Muzeul Ţării Crişurilor?
- În 2005, în ultimul an înaintea închiderii, am avut peste 39.000 vizitatori cu bilete, din care cam 9.000 la muzeele memoriale Ady Endre şi Iosif Vulcan, că Muzeul Aurel Lazăr s-a deschis în 2008. În 2013, cele şapte săli din Palatul Baroc au fost vizitate de 12.000 persoane, iar la muzeele memoriale au fost peste 8.500 de vizitatori.


               



01-01-1970       LICEUL TEORETIC ADY ENDRE ORADEA       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro