Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Pe Culmea Dealului Cetății, stă măreață Cetatea de Scaun a Sucevei, străjuită de statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

An/secol:

Prima atestare documentară este din 1388, același an cu cea a orașului Suceava.

Detalii principale / personalități / evenimente:

În 1388, Petru a mutat capitala de la Siret la Suceava. Cetatea a fost fortificată de Ștefan cel Mare. Astăzi, Cetatea de Scaun e un punct de atracție pentru orașul Suceava și locul unde sucevenii trăiesc, retrăiesc istoria, ori de câte ori le dorește sufletul lor de moldoveni. Este spațiul în care, în fiecare vară, are loc Festivalul de Artă Medievală, în care trecutul prinde viață.

Scurt istoric:

Edificarea fortului a fost începută de Petru Mușat, probabil după 1374, sub forma unei construcții mici, în formă de patrulater, cu turnuri pe colțuri. A urmat, apoi, prima extindere făcută de Ștefan cel Mare, înainte de 1476, când a fost realizat primul rând al pânzei exterioare de ziduri, având contraforturi și bastioane pătrate cu șanț de apărare. Tot în această perioadă se reface interiorul cetății, care capătă înfățișarea unei reședințe domnești și se realizează paraclisul. În a doua etapă, de la sfârșitul secolului XV, se realizează al doilea rând de ziduri și se consolidează bastioanele în forma lor semicirculară actuală. Fort militar, niciodată ocupat prin forța armelor, Cetatea Sucevei își numără veacurile de zbucium printre asediile diferitelor nații, o primă dărâmare parțială, la ordinul turcilor, datând din timpul lui Alexandru Lăpușneanu, restaurarea fiind făcută de Ieremia Movilă, pentru ca în veacul al XVII-lea să fie părăsită și distrusă de Dumitrașco Cantacuzino, din nou din ordinul turcilor, în 1675. Acoperită de timp și pământ, Cetatea de Scaun a Sucevei a început a fi readusă la lumină de Karl Romstorfer, prin debutul cercetărilor arheologice, în 1895. Campaniile de cercetare continuate din 1951 până în jurul anilor 1975-1976 au pus în valoare monumentul, făcându-se restaurarea laturii de sud, a zidului de apărare și de contraescarpă și degajându-se șanțul de apărare. Cetatea de Scaun a Sucevei se află într-un continuu proces de conservare și restaurare.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Cetatea de Scaun a Sucevei e locul întâlnirii cu bunii şi străbunii mei. Zidurile stau mărturie zilelor de glorie ale Moldovei, când Ştefan cel Mare venea de la luptă victorios. Intra în cetate, îşi săruta soţia şi copiii şi mulţumea tainic lui Dumnezeu, clădind o nouă biserică. Străbunica se juca „de-a ascunsa” printre zidurile cetăţii, apoi bunica mergea la plimbare, admirând oraşul Suceava care îşi clădea blocurile cu hărnicie. Şi mama a vizitat Cetatea cu şcoala şi cu tata, când mă aşteptau să apar în lume. Astăzi, calc cu bucurie şi respect pe dalele de piatră, care au săpat în timp urmele străbunilor mei. Regăsesc cu emoţie amintirile lor şi clădesc în joacă, alături de sora mea, Maria, sentimentul meu de român, care şi-a păstrat numele nealterat, atâtea secole, pentru a-l reda mereu viu şi fidel, cu nădejde şi credinţă „urmaşilor urmaşilor noştri”. Amin !

La Cetatea de Scaun

Am urcat într-o seară de vară la Cetatea lui Ștefan cel Mare. M-au uimit zidurile. Erau foarte înalte, făcute din pietre uriașe. Toată Cetatea era înconjurată de un șanț foarte adânc. Am aflat că acolo era apă ca să nu poată trece dușmanii. Am intrat în Cetate trecând peste un pod. Și despre acesta am aflat că dușmanii nu apucau să pășească pe el fiindcă era ridicat în sus atunci când Cetatea era atacată. Și iată-ne în Cetate. Am închis ochii și într-o clipă am și ajuns pe vremea lui Ștefan. Erau o mulțime de uși în dreapta și în stânga. Lângă ele erau paznici îmbrăcați în zale. Țineau în mâini săbii foarte grele. M-am uitat în sus și am putut vedea arcașii pe meterezele Cetății. Unii aveau arcuri iar alții arbalete. Am urcat pe un zid și am zărit târgul adormind liniștit în lumina lunii. Era liniște și în Cetate. M-am întrebat unde e Ștefan. Am căutat prin încăperi. Într-una era închisoarea. În alta era armureria. În alta era camera domnițelor. Apoi am urcat pe scări și am intrat în capelă. Ardeau lumânări în sfeșnice de aur. Aici era Ștefan la rugăciune. Stătea în genunchi în fața icoanelor. M-am întrebat pentru ce se ruga. Poate se ruga să câștige în războaie sau poate să nu mai fie războaie deloc. Am ieșit încet din capelă. Aveam ochii deschiși și am văzut luminile orașului și mașinile. Am înțeles că visul s-a terminat. Dar o să-l păstrez în amintire mereu.


                        



01-01-1970       ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 SUCEAVA       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro