Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Izvolrul SLATINA se află pe versantul estic al Culmii Pleșului, deasupra satului Lunca(partea de Nord a satului), comuna Vînători-Neamț, la câțiva kilometri de Cetatea Neamțului.

An/secol:

Din documentele cercetărilor efectuate și aflate în arhiva Complexului Muzeal Județean Neamț, izvorul Slatina din Lunca Poiana – Slatinei are o atestare de peste 8000 de ani. Cele mai vechi urme de populare a aceastei zone aparțin culturii Starèevo-Criș (cca. 5500-5000 Î..H.), locuitori care au fost atrași de acest loc tocmai de prezența acestui izvor sărat.

Detalii principale / personalități / evenimente:

Vînători-Neamț este veche așezare geto-dacică, mărturie fiind cei 32 de tumuli de pe teritoriul comunei. Datat de peste 8000 de ani, slatina din acest izvor a fost folosită de nu doar de civilizațiile neoliticului care s-au dezvoltat în această zonă, dar mai târziu a fost sursă de sare pentru prepararea și conservarea hranei pentru locuitorii din zonă, sursă de comerț și tratamente pentru diferite afecțiuni. Să nu uităm de domnitorul Ștefan cel Mare care venea la Cetatea Neamțului. Istoricul Gheorghe Dumitroaia a realizat multe cercetări pe această temă și a promovat izvorul și locul. În anul 2015 și apoi în anul 2016, Administrația Parcului Natural Vînători-Neamț a implementat un proiect prin Fundația de la Miercurea Ciuc pentru promovarea acestui izvor. La acest proiect, am participat împreună cu clasa noastră sub coordonarea doamnei profesoare Petrariu Elena la activitățile proiectului: drumeție la izvor; orientare turistică pe traseu, recunoașterea florei și faunei din zonă; concurs de prepare a alimentelor cu slatină, am participat la scrierea unei broșuri cu preparate tradiționale din Vînători-Neamț cu utilizarea slatinei. Activitatea finală s-a desfășurat în august cu participarea primarilor din Ținutul Zimbrului, preoți, personalități politice, profesori universitari din orașele Iași, Suceava și București, mass-media scrisă și video: Mesagerul de Neamț, Ceahlăul, TV Moldova, Antena 1, TVR Iași.

Din păcate până acum 2-3 ani nu s-au făcut eforturi pentru promovarea și valorificarea acestor resurse naturale – bogății istorice, balneare și turistice. Parcul Natural Vînători-Neamț este instituția care a readus în atenție această sursă valoroasă din punct de vedere balnear, alimentar și care poate fi inclusă în circuitul turistic. Din octombrie 2016, Ținutul Zimbrului( Parcul Ntural Vînători-Neamț) este a patra destinație ecoturistică din țară după Creasta Cocoșului(Maramureș), Piatra Craiului(Brașov), Țara Hațegului(Hunedoara), atestare care ridică foarte mult valoarea turistică și mărește posibilitățile comunităților pentru dezvoltare. Dorim să evidențiem câteva aspecte care susțin propunerea noastră pentru ca această construcție neolitică să fie inclusă în circuitul ecoturistic. În zona aceasta se practică următoarele tipuri de turism: ecoturism(meșteșuguri, arhitectură tradițională, floră, faună); turism cultural-istoric( case memoriale, Cetatea Neamțului); turism religios(mănăstirile din zonă), turism de sport și agrement, turism balnear: Băile Oglinzi și Bălțătești (la Vînători-Neamț s-ar putea prin GAL-ul constituit relativ recent să realizeze o stațiune balneară folosind apa Izvorul Slatinei); turismul științific(bazat în special pe reintroducerea zimbrului în libertate).
Dintre destinații ecoturistice cele mai reprezentative amintim: 1.Meșteri populari: Vasile Gaman, Lunca-Vînători-Neamț(arta populară a lemnului), Vasile Neamțu – Nemțișor(meșteșug în lemne strâmbe), Rodica Ciocârtău – Pipirig(artă textilă), Constantin și Ionela Lungu – Humulești(măști, baltage, bețe ciobănești,personaje din poveștile lui Creangă, s.a), meșterul Ștefan Grigoriu-Tg Neamț(sculptui, măști), Maria Mihalache – Bălțătești(țesături), Asociația Nemțeanca- Tg Neamț.
2. Arii naturale. În cadrul disciplinei Educație tehnologică opțional ”Ținutul Zimbrului” am studiat despre ariile naturale, ecosisteme antropizate, obiective culturale, religioase balneare din această microregiune, Ținutul Zimbrului. Parcul Natural Vînători-Neamț este aria naturală centrală a Ținutului Zimbrului cu o suprafață de 30818 ha, din care peste 26000 ha este acoperită de păduri; Codrii de Aramă –arie naturală peisagistică aflată pe Dealul Filorul, Agapia(peste 300 specii de plante); Pădurea de Argint- arie naturală situată în apropierea sediului Ocolul Silvic Văratic; Rezervația de Stejari Dumbrava din satul Vînători-Neamț(peste 200 specii de plante) -rezervație forestieră, străbătută de DN 15 B; Pista de biciclete Vînători-Neamț; Puntea suspendată de la sediul administrației P.N.V.N.; Grădina Zoologică ”Dragoș Vodă” de la Mănăstirea Neamț.
Destinații din domeniul turismului cultura-istoric: 1. Cetatea Neamțului – Tg Neamț, după cum spunea marele povestitor Ion Creangă ”… vestita Cetatea Neamțului, îngrădită cu pustiu, acoperită cu fulger”; 2. Casa Memorială Ion Creangă, Humulești: ”Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești,….”
3. Casa Memorială Veronica Micle – Tg Neamț; 4. Muzeul de Istorie și Etnografie – Tg Neamț, construit între anii 1852-1853; 5. Muzeul ”Mihail Sadoveanu și Casa Memorială Visarion Puiu”
De la Mănăstirea Neamț; 6. Casa Memorială ”Alexandru Vlahuță” de la Mănăstirea Agapia, 7. Muzeul Satului din Vînători-Neamț(lângă Biblioteca ”Arhimandrit Chiriac Neculau” Vînători-Neamț,8. Muzeul ecologic de la sediul Parcului Natural Vînători-Neamț. Destinații turistice religioase: 1. Mănăstirea Neamț, supranumită și ”Ierusalimul ortodoxiei române” (Schitul Vovidenia, Schitul Pocrov, Schitul Icoana, Seminarul ”Veniamin Costache” și catedrala Ioan de la Neamț). A fost ctitorită de domnitorii: Petru Mușat, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare în secolele XIV-XV;
2. Mănăstirea Secu a fost ctitorită în anul 1602 de Nestor Ureche, tatăl cărturarului Grigore Ureche.
3. Mănăstirea Sihăstria- prima ctitorie a fost în anul 1655 de pustnicul Atanasie,
4. Schitul Sihla,
5. Mănăstirea Agapia – mănăstire de maic , a avut prima ctitorie în poiana ”Livada Părinților” în anul 1380.
Au urmat alte două biserici: una din lemn și apoi din piatră, ctitorie cunoscută astăzi sub numele de Agapia Veche.Mănăstirea. Agapia Nouă a avut prima ctitoire realizată cu ajutorul fratelui domnitorului Vasile Lupu, Hatmanu Gavril în perioada 1642-1644. 6. Mănăstirea Văratic – mănăstire de maici, ctitorie din 1785 a maicii starețe Olimpiada;
Trasee turistice: 1.Traseu: Mănăstirea Văratic- Mănăstirea Agapia-Agapia din Deal-Schitul Sihla- Schitul Daniile Sihastru- Lunca-Izvorul Slatinei(posibilități pentru drumeții și deplasare auto de teren);
2. Traseu: Mănăstirea Sihăstria- Schitul Poiana lui Ion- Mănăstirea Secu-Schitul lui Nifon-Mănăstirea Neamț-Schitul Vovidenia-Schitul Icoana- Biserica Adormirea Maicii Domnului din Tg Neamț-Biserica Sfântul Gheorghe din Tg Neamț-Schitul Sfântul Mina(auto, drumeți), trăsuri, sănii, biclete;
3.Traseu: Tg Neamț-Vînători-Neamț-Agapia-Filioara –Tg Neamț(auto, sănii trase de cai, atelaje, biciclete).
Izvorul Slatina este sursa de apă sărată pentru locuitorii din comuna Vînători-Neamț, satul Oglinzi și locuitorii din Tg Neamț de sub poalele Cetății Neamțului. Slatina este folosită în special pentru prepararea hranei, dar mai ales pentru conservarea anumitor alimente: carne, slănină, zarzavaturi. Puțini dintre locuitori folosesc apa sărată și la băi pentru ameliorarea sau vindecarea unor afecțiuni. Am participat cu clasa noastră începând din luna mai până în luna august la implementarea proiectului ”Sarea în Bucate”, realizat de P.N.V.N. și am realizat drumeții la acest izvor, am aflat despre istoria lui, posibilitățile turistice și antreprenoriale oferite zonei noastre. Am avut privilegiul să participăm și la numeroase activități de realizare a unor produse alimentare în care ingredientul care dădea gustul era slatina. Am participat la realizarea unei culegeri cu rețete tradiționale în care utilizăm slatina și am câștigat numeroase premii la concursurile gastronomice organizate de P.N.V.N. în cadrul proiectului. Trebuie să reinventăm drumul SLATINEI din Poiana Slatinei!

Scurt istoric:

Sarea face parte din grupa alimentelor de origine minerală. Este aliment, condiment folosit în asezonare, dar are și rol foarte important în sănătatea oamenilor și dezvoltarea mentală și fizică a copiilor. Sarea se găsește în natură în stare solidă(ocne/saline) și lichidă(izvoare sărate). Din cele mai vechi timpuri oamenii au învățat să folosească sarea în prepararea hranei, în alimentația animalelor și în tămăduirea unor boli. În zona Neamțului, populațiile nomade au găsit aici peste 60 de izvoare de apă sărată. Unul dintre cele mai vechi izvoare de apă sărată este și SLATINA din Lunca Poiana Slatinei după cum aminteam mai sus. Mărturie stau vestigiile arheologice care atestă exploatarea constantă a acestui izvor. Din studiile cercetărilor efectuate în zonă am aflat că locuitorii din perioada neoliticului extrăgeau slatina pe care o fierbeau în vase de lut pe vetre deschise, până la cristalizare. Sarea cristalizată o foloseau în negoț în zonele din estul a țării. Sarea cristalizat era mai ușor de transportat decât cea lichidă. Arheologii au evidențiat faptul că așezările din apropierea izvorului SLATINA aveau o densitate mare – atestă importanța acestui produs, iar obținerea sării cristalizate era o îndeletnicire de mare finețe. Deși operaţiunile de evaporare a apei din slatină erau sezoniere, se pare că se desfăşurau pe intervale lungi de timp. Astfel se explică prezenţa unor depuneri arheologice cu grosimi considerabile de până la 4-5 m în zona izvorului.
În perioada 5000-4000 î.H sunt atestate vestigii ale culturilor ceramicii liniare şi Precucuteni la Lunca, iar în urmă cu cca 3600-2500 î.H se remarcă un număr mare de aşezări ale culturii Cucuteni(Lunca, Vînători și alte localități), cea mai strălucită civilizaţie a Europei Vechi.
Între anii 2500-2000 î.H, generată de pătrunderea unor triburi de origine estică şi nord-estică, la Lunca şi chiar pe locul Cetăţii Neamţului sunt prezente comunităţi ale epocii bronzului tracic (cca. 1800-1100 d.H. În perioada formării poporului român, în secolele V-VIII d.H, comunitățile locale au evoluat, deşi au fost influenţate negativ de controlul exercitat de populaţiile turanice.
După mijlocul secolului al XIV-lea, vechile aşezări din Depresiunea Neamţ(inclusiv cele din Vînători) cunosc o revigorare economică, activităţile productive şi schimburile comerciale permiţând transformări marcante localităţilor.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Este o zi minunată în care soarele zâmbeşte cu blândeţe şi-şi piaptănă razele printre crengile înfrunzite ale copacilor. Drumul spre fântâna Slatina traversează dealul acoperit cu iarba înţesată de flori. Ne însoţeşe în călătoria noastră trilul păsărelelor. Din când în când ne abatem de la cărare pentru a culege fragii care ne îmbată cu aroma lor.
Drumul nu ni se pare lung, deşi mergem de ceva timp, glumele şi poveştile spuse ne risipesc oboseala. Domnul biolog Bogdan Tomozei, directorul Muzeului de Științe Naturale din Bacău și domnul inginer Răzvan Deju de la administrația Parcului Natural Vînători-Neamț ne însoțesc pe tot parcursul drumeției și ne ajută să descoperim o altfel de lume, cea a necuvântătoarelor. Pe traseu învățăm despre plantele din zonă, despre insecte, păsări, animale. La un moment dat am fost martorii unei secvențe tragice, dar reală și cotidiană în natură. Un șarpe prinsese o broscuță de un picior pentru a o înghiți. A trebuit să asistăm în tăcere la acea luptă și să nu intervenim. Domnul biolog ne-a explicat că nu este corect să intervenim în astfel de momente. Natura are propiile legi... Și a ținut cu broscuța! Pentru că a reușit să scape din gura șarpelui. Ajungem într-un final pe culmea dealului unde este situată vestita fântână cu apă sărată. Simplă, având partea de la suprafața solului dintr-un trunchi de arbore. Pământul era alb de jur împrejur, am aflat că este sarea cristalizată. Aici am aflat lunga poveste, de peste 8000 de ani a apei sărate. Unii dintre noi, din curiozitate, gustăm cristalele argintii şi ne mirăm de concentraţia sării...este atât de sărata!Ce ne-a impresionat neplăcut au fost ambalajele din plastic aruncate peste tot. Și am hotărât în unanimitate: activitate de ecologizare. Ne aminteam de vizita noastră la Salina Cacica, doar acolo mai vazusem aşa sare, pe pereţi însă.
Ne pregătiserăm de acasă să luăm din lichidul magic pentru a duce cu noi. Ştiam că această apă sărată este foarte bună pentru adaos în mâncare, pentru conservarea alimentelor, pentru remedii ale unor afecțiuni. Se pare că avem în ţinutul nostru o valoare de care poate nu ne dăm seama. Apa aceasta constituie o reală sursă şi pentru tratarea unor boli. Oare aici, la noi, nu ne putem construi o „Sovată“ a noastră? Izvoare de apă sărată avem, locuri minunate şi privelişti încântătoare avem....de ce nu ar putea veni lumea şi la noi să se trateze de bolile reumatice, sau de afecţiunile respiratorii?
Dacă am avea abilităţile necesare am face un proiect prin care să construim aici o staţiune balneară la care să vină cei care caută puțină alinare a suferinței fizice. Și vor găsi și multă alinare sufletească în aceste locuri încărcate de multă spiritualitate. După ce vor termina de vizitat nenumăratele obiective turistice din zonă, după drumul la Cetatea Neamţului, se vor fi închinat pe la icoanele din frumoasele noastre mănăstiri, vor asculta liniştea naturii, vor găsi și odihna bine meritată în miros de fân proaspăt cosit sau de cetină verde.
Până atunci, vă invităm să descoperiți toate aceste locuri descrise de noi şi la plecare să luaţi cu dumneavoastră şi o ”picătură de slatină pentru bucate”. Veţi avea nişte mâncăruri grozave!!!




01-01-1970       Liceul Tehnologic ”Arhimandrit Chiriac Nicolau” Vînători-Neamț       1 comentariu

  Anonim
Votare
Mara dana aanei

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro