Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Mănăstirea Sihăstria este situată în codrii nestrăbătuţi, din partea de nord a judeţului Neamţ, la 22 km de oraşul Târgu Neamţ, pe şoseaua ce duce spre Pipirig-Vatra Dornei. Drumul spre mănăstire părăseşte şoseaua la 15 km. După 7 km străbătuţi pas cu pas, vei descoperi în toată splendoarea ei Mănăstirea Sihăstria.

An/secol:

1655

Detalii principale / personalități / evenimente:

Personalitati:
Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Prea Sfintitul Eftimie, Episcopul Romanului şi Huşilor
Arhim Ilie Cleopa
Părintele Paisie Olaru
Arhim.Iustin Pârvu

Scurt istoric:

Mănăstirea Sihăstria- mănăstire ortodoxă de călugări- a avut o istorie zbuciumată, dar a rezistat timpului, reprezentând o actuală oază de linişte şi un refugiu spiritual . Însemnări pe vechi cărţi de cult cât şi urme de chilii atestă că la începutul secolului al aVII-lea trăiau în împrejurimi numeroşi sihaştri.Prima biserica a Mănăstirii Sihăstria a fost întemeiată în anul 1655 de către mitropolitul Varlaam Motoc, pe care o înzestrează apoi cu chilii şi cele de trebuinţă. Locul ales a fost “poiana lui Atanasie” deoarece această oferea condiţii prielnice unei vieţi de sihăstrie, iar primii vieţuitori au fost şapte sihaştri din Mănăstirea Neamţ, retraşi mult mai înainte prin părţile tainice ale locului.Intregul ansamblu manastiresc se afla pe un platou insorit si paradisiac, puternic infipt in coasta muntelui. Intrarea se face spre sud,prin gangul boltit al turnului portii.Un zid de incinta propriu-zis, intrerupt doar de corpul chililor, inchie undreptunghi de 50x60 metri. In mijlocul masivului si izolatei constructii a turnului-clopotnita si paraclisului manastirii, se inalta, zvelta si plina de armonie Manastirea Sihastria. La începutul secolului aVIII –lea, incursiunile repetate ale tătarilor au făcut că Mănăstirea Sihăstria să ajungă aproape o ruină. . De asemenea , în anul 1821 lupta sângeroasă care s-a dat între cetele eteristilor lui Aleaandru Ipsilanti şi turci s-a încheiat cu arderea şi prădarea mănăstirilor din jur, dar şi a bisericii de la mănăstirea Sihăstria. Mănăstirea nu a ars în totalitate, din fericire. Tezaurul Sihăstriei, după cum consemnează pomelnicul ctitoricesc, a fost ascuns în acele zile la Poiana Crucii „sub un fag”, într-un cazan de aramă. Cu timpul taină obiectelor de cult s-a pierdut. Cu sprijinul efectiv al lui Veniamin Costachi, în anul 1824 au început lucrările de refacere a bisericii de la manstirea Sihăstria care au durat timp de 2 ani. Lucrările de restaurare au fost conduse de renumitul „calfă pietrar” Nicolae Cerneschi din Botoşani care a contribuit atât cu priceperea să dar şi cu însemnate sume de bani, devenind astfel cel de-al treilea ctitor principal al mănăstirii Sihăstria. În atelierele Mănăstirii Neamţ au fost lucrate noi obiecte de cult: candele şi cădelniţe de argint, vase liturgice şi două clopote necesare pentru a relua activitatea schitului.Astfel, Sihăstria îşi începe din nou firul eaistentei sale, întrerupt timp de patru ani. În anul 1837 se construieşte din lemn, pentru serviciul religios din timpul iernii, un paraclis cu hramul Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana şi, în continuare, alte două corpuri de chilii, în partea de est şi de nord. În 1842, „o cişmea cu două ţevi precum se vede” aducea în incinta „apă răcoritoare şi de viaţă dătătoare”. În vara anului 1941 un incendiu necruţător a mistuit paraclisul de lemn şi o parte a chiliilor Sihăstriei, din care cauza mulţi călugări au plecat la alte mănăstiri. Părintele stareţ Ioanichie fiind bătrân şi bolnav, în 1942 este ales locţiitor de stareţ Părintele Cleopa. Prima grijă a noului stareţ a fost refacerea incintei şi a chiliilor arse. Cu ajutorul mănăstirii Neamţ, până în 1944 s-au construit două corpuri de chilii cu peste 20 de încăperi. Învingând dificultăţile aduse de război şi seceta, obştea condusă de Părintele Cleopa a reuşit să întărească duhovniceşte mănăstirea Sihăstria , creşte numeric şi, cu mari eforturi, reuşeşte să construiască în 1946 un nou paraclis. In anul 1947 Sihastria a fost adusa la rang de manastire de patriarhul Nicodim.Pe 16 octombrie 1988 a avut loc resfinţirea solemnă a bisericii centrale, pictată de Protos Bartolomeu Florea. Slujba de resfintire şi Sfânta Liturghie arhierească au fost săvârşite de Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Prea Sfintitul Eftimie, Episcopul Romanului şi Huşilor, înconjuraţi de un sobor de peste 15 preoţi şi diaconi în mijlocul a mii de credincioşi, intr-o atmosfera duhovniceasca, in cadrul natural mitic, care au dat acestei zile un aspect sarbatoresc rar. Mănăstirea Sihăstria este strâns legată de viaţă Părintelui Cleopa, care alături de părintele Paisie Olaru şi părintele Iustin Pârvu de la Petru Vodă sunt unii din marii duhovnici din judeţul Neamţ. Că arhitectură, Mănăstirea Sihăstria , prin cele 3 secole de existenta pastreaza cu fidelitate stilul clasic , specific moldovenesc, care în ciuda atâtor schimbări şi avalanşe de acual, îşi perpetuează frumuseţea răvăşitoare până în vremurile noastre, alaturi de noua cladire, care staruieste in rugaciune si raspandesc acea atmosfera plina de liniste, har si sfintenie.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

În vizită, an de an , dar uimită perpetuu de splendoarea şi liniştea divină ţesută în jurul Mănăstirii Sihăstria. În fiecare an, nu am pierdut niciun prilej de a vizită Mănăstirea Sihăstria, prin care m-am reîntâlnit cu Dumnezeu în mod direct şi tainic, cât şi cu mine însumi, dincolo de graniţele evidente dintre basmul ţesut imprejurui, şi tumultuul cotidian. In partea de nord a Neamtului, estompând contururile lumii exterioare, la 7 km depărtare de şosea, străbătuţi cu spiritul vibrând sub poveştile pline de mister, dăltuite în personalitatea latentă a stâncilor şi a stejarilor seculari,alaturi de cateva movile de pamant care amintesc, potrivit traitiei locale, de lupta pentru apararea Moldovei. Plini de fiorul tainic al acestei profunde evocari, vei descoperi în toată splendoarea ei Mănăstirea Sihăstria. Împrejmuită de liniştea nuanţată de apropierea de divinitate profund resimţită în suflet, armonizată suav cu aromă silvestră impregnată în văzduhul pur şi înţesat cu pace, Mănăstirea m-a impresionat profund, prin tot ce înseamnă ea- prin frumuseţea şi puritatea locurilor, prin pacea inspirată de fetele senine ale călugărilor şi ale pelerinilor, prin slujbele ce ne ridică, simbolic, sufletele spre seninul boltei cereşti , Sihăstria respirand prin rugăciunea stăruitoare -materia credinţei noastre. Locaşul sfânt, în care esenţă sacrului şi armoniei fireşti dintre om-divinitate sunt profund înfiripate în ziduile peste care timpul şi-a pus amprenta frumuseţii epocii trecute prin stilul clasic arhitectural moldovenesc, este unul dintre cele mai semnificative tezaure vii, grăitoare de credinţă şi trecut, din zona codrilor nestrăbătuţi şi tainici ai Neamţului. Sihăstria are un loc special în sufletul meu, iar la vederea ei fiecare coarda a sufletului mi-a vibrat.Cuvintele insufletite,rostite parca din guri sfinte, din timpul slujbelor, sunt pline de incarcaturi spirituale si adancimi morale. Aceasta trezeşte la viaţă şi cele mai îngheţate suflete, mişcându-le şi făcându-le să respire prin profunde metamorfoze spirituale,insuflându-le credinţă şi pace. Mănăstirea Sihăstria este un locaş plin de lumina şi har, un loc de o frumuseţe naturală rar întâlnită cu o linişte extraordinara şi una din importantele mănăstiri din Moldova, judeţul Neamţ iar dacă vei reuşi să o vizitezi vei simţi acel sentiment de inundare a sufletului cu har dumnezeiesc, şi o plentitudine spirituală inconfundabilă. Înveşmântată în simfonia trilurilor line şi suave ale păsărilor care răspândesc o notă pală de vitalitate, sfântul locaş îşi are rezonanţă în lumea divină, fiind aidoma unui mic colţ de paradis şi pace, unei farâme desprinse din lăuntrul cerului imaterial, spiritual, ancorată în pământul neefemer. Esenţă să vie pe care o însămânţează prin har în inimile pelerinilor smeriţi, înmugureşte în sufletele acestora, raspndindu-şi mireasma pură şi arborandu-se pe lungimile fine ale inimii vizitatorilor, îi desăvârseste spiritual. Păstrând aromă autentic românească, această este un simbol al credinţei, şi prin tumultuul istoriei sale mijloceşte o continuitate a spiritului pur românesc, al unificării într-o singură credinţă, gând şi trăire patriotică, cât şi identificare sinelui în acea ţesătură de suflete într-un întreg neam unitar. Mănăstirea este o adevărată valoare a poporului, din ,,lada de zestre,, spirituală a acestuia, dar care a răzbit avalanşei de secole şi s-a perpetuat ştergând praful uitării de pe turlele asemănate cu degetele care ne arată că în cer este mântuirea şi iubirea divină, ea fiind corabia, aidoma arcai lui Noe, ce ne mijloceşte călătoria pe apele învolburate ale vieţii pământeşti spre liniştitul liman ceresc. Ca şi români, nu trebuie să dăm uitării această adevărată comoară, în care spiritul nostru unitar este adânc înfiripat si dăltuit, ca datorie primordială şi necesitate. Fiind plina de har, ceea ce face cu adevarat ca Manastirea Sihastira sa fie speciala si unica este pronia Maicii Domnului, care a binecuvantat si acoperit cu grija Ei locasul sfant. Inca din anul 1941, s-au abătut multe ispite şi nenumarate necazuri asupra Mănăstirii Sihăstria. Mai întâi a ars biserica, împreună cu toată incinta. Apoi tâlharii au jefuit-o de mai multe ori, bătând şi orbind pe stareţ. Din aceste pricini, o parte din călugări s-au risipit pe la alte mănăstiri. Atunci, părintele Ioanichie Moroi şi-a adus aminte de cuvintele marelui bătrân Gheorghe Lazăr, spuse cu 30 de ani mai înainte: ,,– Nu te fericesc că ai venit în locul acesta, că la sfârşitul vieţii o să ai multe ispite. Spunea bătrânul ucenicilor săi că într-o noapte, pe când zăcea bolnav în pat, a intrat în chilia lui o femeie îmbrăcată cu bună cuviinţă şi, apropiindu-se de el, a zis: – Nu te întrista, părinte Ioanichie. De acum ne vom îngriji noi de acest sfânt lăcaş!,, Era Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, protectoarea acestui smerit aşezământ călugăresc. Într-adevăr, din anul 1942 s-au simţit permanent acoperământul şi binecuvântarea Maicii Domnului peste Mănăstirea Sihăstria. (Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 553-554) De asemene, Icoana facatoare de minuni, izvoratoare de har a Maicii Domnului Axionita de la Manastirea Sihastria este cea care insamanteaza acea stare inconfundabila de liniste si plentitudine sufleteasca, cea pe care, pentru a se implini duhovniceste, orice crestin ar trebui sa o priveasca, si astfel sa se umple de har, dar multi pelerini nu stiu puterile imense harice ale acestei mari icoane. Vizitatorilor, din respect, li se interzice sa fotografieze aceasta mare izvoratoare de har, si totodata fotografia nu ar putea cuprinde in limitata imagine puterile inexprimabile ale acesteia, doar ochiul inimii descoperindu-le, departe de negura cotidiana. Prin ea Parintele Cleopa si-a redescoperit oile pierdute, intr-o poiana, fara a lipsi vreuna, in urma ingenunchierii la rugaciune staruitoare si sarutand, impreuna cu ,,fratii,, ,icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.


                                                      



01-01-1970       Şcoala Gimnazială comuna Hangu       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro