Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Comuna Grințieș, județul Neamț

An/secol:

1792- 1794

Detalii principale / personalități / evenimente:

Din anul 1864, Biserica Tuturor Sfinților devine filie a parohiei Grințies, fiind construită în centru satului Poiana o nouă biserică de zid, cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului” . În toți acești ani bisericuța din lemn a servit mai ales drept capelă de cimitir , aici fiind cimitirul satelor Poiana, Grințieș și Bradu ( până în 1960) ,slujindu-se în ea doar la înmormântări și în zilele de pomenire a celor adormiți. După 137 d ani, ( 1 august 2001) bisericuța monument istoric își redobândește statutul de biserică parohială , slujindu-se din nou Dumnezeiasca Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare. În anul 2018 comemorăm 224 de ani de la sfințirea bisericii monument istoric, o filă de istorie cu 224 de ani de slujire și mărturisire creștină

Scurt istoric:

În drumul ce leagă Transilvania de Moldova ,pe Valea Bistricioarei, în apropierea vechiului „hotar nedrept”, suntem chemați să poposim,fie și pentru câteva clipe ,pentru „a citi” la Grințieș o paginăvie de istorie a acestor locuri ,care dă mărturie peste veacuri despre credința , cinstea și hăarnicia ,suferința ,lupta și biruința acestui neam greu încercat .
Biserica din lemn cu hramul „ Duminica Tuturor Sfinților ” este cel mai vechi monument de arhitectură religioasă din comuna Grințieș, ridicat între anii 1792- 1794 , de către românii ardeleni refugiați aici în secolului XVIII-lea , în timpul prigoanei politico-religioase austro-ungare.
Vechimea și istoricul acestui locaș creștin ortodox sunt precizate în „ Pomelnicul Bisericii din Grințiiaș” (triptic) datând în anul 1794 bine conservat și păstrat în Sfântul Altar. Din studierea pomelnicului ctitoricesc și a memoriei colective a satului aflăm că biserica a fost construită prin contribuția celor 17 familii de ardeleni ortodocși , acre s-au stabilit pe Valea pârâului Grințieșu Mare și și-au întemeiat noi gospodarii.
La început ,neavând biserică, participau cu toții la Sf. Liturghie în vreuna din casele lor și de aceea , sub conducerea preotului Grigorie , care i-a însoțit în drumul lor , au durat acest sfânt locaș pe versantul stâng , pe un platou puțin ridicat. Tradiția locală reține faptul că bârnele au fost obținute din trunchiurile brazilor crescuți tocmai pe locul unde apoi s-a construit biserica. În 1793 a fost pictată catapeteasma de către Teodosie Zugravul , care a realizat și Pomelnicul ctitoresc (triptic închis) , în maniera unui artist foarte talentat. Documentul reține ca repere istorice numele domnitorului Mihai Șuțu ( 1793 -1795) și al mitropolitului Iacob Stamati (1792-1803), anul finalizării lucrărilor -1794, precum și numele enoriașilor ctitori și obolul fiecăruia.
Ridicat din inițiativa și prin contribuția enoriașilor , sfântul locaș impresionează, prin vechime, proporții reduse , acuratețea stilului și totodată prin măiestria execuției în simplitatea ei. Biserica este construită din bârne de brad cioplite de 4 părți , în plan cruciform. Deși de mici proporții ,edificiul respectă erminia arhitecturii eclesiatice,având toate părțile componente: Sf. Altar , naos , pronaos și pridvor. Temelia este din piatră de râu , acoperișul din draniță , așezată în solzi de pește , care a fost reînnoită de-a lungul timpului –are streașina puțin evazată, subliniind prezența absidelor laterale ți în mai mică măsură pe cea a altarului. În 1891 s-au efectuat ample lucrări de renovare, adăugându-se , se pare, pridvorul cu clopotnița deasupra , apoi întregul edificiu,atât la interior cât și la exterior ,fiind îmbrăcat cu scândură de brad, material lemnos donat de către arendașul Valerian Ciuntu, sub păstorirea preotului Gheorghe Baltă. Sfințirea bisericii a avut loc în același an, în ziua de 29 iunie.
Pe lângă statutul de locaș de închinare și vârsta seculară ce o consacră , valoarea bisericuței de pe Grințieșu Mare este întregită de păstrarea celor câteva obiecte de cult care au rezistat timpului: icoane,cărți , veșminte, candele, vase de slujbă etc.,care, deși nu sunt din materiale foarte scumpe, căci oamenii erau săraci și atunci , totuși ele atestă continuitatea unei vieți liturgice prospere în modesta comunitate de pe Valea Grințieșului. Din anul 1864, Biserica Tuturor Sfinților devine filie a parohiei Grințies, fiind construită în centru satului Poiana o nouă biserică de zid, cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului” . În toți acești ani bisericuța din lemn a servit mai ales drept capelă de cimitir , aici fiind cimitirul satelor Poiana, Grințieș și Bradu ( până în 1960) ,slujindu-se în ea doar la înmormântări și în zilele de pomenire a celor adormiți. După 137 d ani, ( 1 august 2001) bisericuța monument istoric își redobândește statutul de biserică parohială , slujindu-se din nou Dumnezeiasca Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare. În anul 2018 comemorăm 224 de ani de la sfințirea bisericii monument istoric, o filă de istorie cu 224 de ani de slujire și mărturisire creștină

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Biserica de lemn de la Grințieșu Mare , este cea mai veche biserică la care am fost până acum. Aceasta este o biserică cu multe file de istorie . Ea a fost construită de niște ardeleni care au venit aici , fugind de război. În biserică de află numeroase icoane , chiar de pe acea vreme—1794—. Biserica a fost pictată de talentatul Teodosie Zugravul.
Strănile sunt frumos cioplite în lemn, și așezate în lateral. Clopotnița se află în turla bisericii. Nu este foarte mare , însa de acolo se poate observa o mare parte din satul Grințieșu Mare. Geamurile sunt mici , nu foarte luminoase însă mereu bisericuța licăre de lumina căndeluțelor și Lumina Lui Hristos. În Sfântul Altar au fost găsite sfinte vase , care au fost recondiționate. Deși obiectele din biserică nu au fost foarte scumpe, căci oamenii erau și pe atunci sărmani, au rezistat timpului..
Dar, pe mine m-a impresionat strădania celor 17 familii din Ardeal, și cu câtă râvnă au putut întemeia acest sfânt și minunat locaș. Biserica este așezată pe o porțiune frumoasă de pământ. Acolo sunt multe flori și vietăți, fie ele și insecte , care zumzăie toată ziua și te bucuri auzindu-le.
Câtă emoție îți poate transmite acest sfânt locaș! Când vezi dranița sus, pe acoperiș, de atâta amar de vreme, și steagul triumfând ,parcă și cerul ne zâmbește, fiind de un albastru senin și lipsit de nori. Soarele și el, se bucură , trimitând, prin micuțele geamuri ale bisericii câte-o rază de lumină, acre să-i mângâie pe toți.
Mereu voi rămâne profund impresionată de frumusețea și simplitatea acestei bisericuțe de lemn. Poate că și faptul că tatăl meu a fost pentru 15 ani preot paroh al acestei biserici cu hramul „ Duminca Tuturor Sfinților” , mă ajută să mi se trezească atâtea bucurii puternice.
Pentru totdeauna acest loc mângâietor, bisericuța de lemn și toate împrejurările, vor avea un loc important în sufletul meu!


                                          



01-01-1970       Clubul Copiilor Odobești       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro