Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Str, Ioan Vodă Viteazul 2, municipiul Suceava

An/secol:

1514-1522

Detalii principale / personalități / evenimente:

Biserica a fost începută de voievodul Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, în 1514 este terminată de Ştefăniţă Vodă, fiul lui Bogdan, în 1522, aşa cum ne arată chiar pisania aflată asupra uşii de intrare în pridvor. Biserica a fost sfinţită de către Mitropolitul Teoctist. La început a fost acpoerită cu tablă de plumb pe care Despot- Vodă îl ia în 1563 pentru a face gloanţe. În 1589 Voievodul Petru Şchiopul o acoperă cu draniţă. În 1750-1760 i se fac reparaţii, iar în 1796 este reparată de Mitropolitul Iacob Putnenu, pe care o acoperă din nou. Catapeteasma este înlocuită cu o alta din lemn de tei, existentă şi în prezent. Între 1828-1829, este acoperită de Mitropolitul Veniamin Costache, care îi pune şi pardoseală din lespezi de piatră, iar în 1837 îi adaugă pridvorul de la intrare, S-au mai făcut reparaţii în 1888 şi 1894-1896, iar în 1904-1910 în timpul ecumenului Ghedeun Balmoş, sub conducerea arhitectului Karol A. Romstorfer s-a înlocuit portalul intrării în pridvor. Cu prilejul reparaţiilor din 1976-1991 aduse mănăstirii şi casei arhiereşti, biserica s-a pardosit cu plăci de marmură. după 1522, până la sfârşitul secolului al XVII, şi apoi în mai multe rânduri, biserica a fost Catedrală Mitropolitană. Din 1991 aici se află şi reşedinţa Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În biserică sunt moaştele Sfăntului Ioan cel Nou (martirizat în 1303 în Cetatea Albă), care au fost aduse la Suceava în 1402 de Alexandru cel Bun şi aşezate la început în biserica Mirăuţi din faţa Cetăţii de Scaun. Racla în care se află sfintele moaşte este de mare valoare artistică şi a fost executată în 1410 de meşteri argintari din Suceava, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Turnul de clopotmiţă de la intrare a fost construit în 1589 de voievodul Petru Şchiopul, iar în 1910 i s-au mai adăugat încă două etaje.

În perioada Primului Război Mondial, pentru a fi mai bine ocrotite, moaştele Sf. Ioan cel Nou au fost duse în toamna anului 1914 în biserica ortodoxă română din Viena. Ele au fost readuse în Biserica "Sf. Gheorghe" din Suceava la 25 iulie 1918. În perioada 1991-2015, în zona Mărăşeşti-Zamca a oraşului este construită Catedrala "Naşterii Domnului", al doilea cel mai mare edificiu religios din România, după Catedrala Mântuirii Neamului Românesc din Bucureşti. Deşi în prezent funcţionează ca parohie, noua catedrală din Suceava a fost ridicată cu scopul de a îndeplini rolul de reşedinţă arhiepiscopală a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, preluând astfel rolul avut de Biserica "Sf. Gheorghe". Stareţul actual al mănăstirii este Arhim. Vartolomeu Chiria. La Mănăstirea Sf. Ioan, a funcţionat o şcoală teologică, sprijinită de marii mitropoliţi ai vremii. Tot acolo au lucrat caligrafi, gravori în lemn şi în metal, miniaturişti sau dascăli de limba română, greacă sau slavonă.

Scurt istoric:

Din grai în grai s-a transmis informaţia conform căreia pe locul mănăstirii în trecut a fost o bisericuţă în stare deplorabilă. Întrucâtîn anul 1513 catedrala mitropolitană a Sucevei şi Rădăuţilor (Biserica de la Mirăuţi) a fost distrusă într-un incendiu, Bogdan al III-lea al Moldovei a hotărât să demareze acţiunile de construire a unei bisrici care să devină noua catedrală a mitropoliei. Din 1914 până în 1917, s-a ridicat construcţia până la nivelul ferestrelor. În anul 1917, voievodul moare, lucrările fiind continuate sub controlul fiului acestuia, Ştefăniţă Vodă. Biserica a fost finaliyată în 1522. Picturile interioare şi exterioare s-au realizat în timpul domniei lui Petru Rareş, între anii 1532-1534, întreg programul iconografic fiond specific monumentelor cu o tentă renascentistă din acea perioadă. Cu toate că în 1564 capitala Principatului Modlovei a fost mutată de la Suceava la Iaşi, mitropolia a rămas tot aici. În 1589 au fost mutate de la Biserica Mirăuţi la mănăstire moaştele Sf. Ioan cel Nou, realizându-se si alte câteva modificări, a fost adăugat şi pridvorul şi s-a construit turnul clopotniţă. Şa Sf. Ioan cel Nou a funcţionat în acea perioadă o şcoală teologică, unde au lucrat dascălii de limba greacă, slavonă şi română, miniaturişti, gravori si caligrafi.

În secolul al XVII-lea Mitropolia a fost mutată la Iaşi, iar la Sf. Ioan cel Nou s-a mutat un mare cărtar:Dosoftei Bărilă. Mai târziu, oştile regelui Jan Sobieski l-au luat ca ostatic pe mitropolit, alături de tezaur şi moaşte, fiind duse în Ucraina. După ocuparea Bucovinei de către imperiul habsburgic, moaştele au fost aduse înapoi la Suceava. În clădirile mănăstirii s-a organizat o şcoală bisericească şi mai târziu, s-a înfiinţat Institutul Teologic. de-a lungul timpului, mănăstirea a suferit diverse modificări şi restaurări.

Moaştele Sf. Ioan au fost mutate la biserica ortodoxă română din Viena în timpul Primului Război Mondial pentru a fi protejate şi au fost aduse în iulie 1918. În anul 1991 s-a înfiinţat Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, biserica Sf. Gheorghe din cadrul mănăstirii devenind catedrală ahiepiscopală. În prezent, mănăstirea îşi poartă hramul în 24 iunie, aceasta fiind yiua când s-au readus moaştele Sf. Ioan cel Nou.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Un colţ de rai încadrat într-un spaţiu uman. Un loc frumos şi plin e trăire duhovnicească. Locul unde Dumnezeu este permanent pezent prin Sfântul ce-i poartă numele. Moaştele Sf. Iona cel Nou, un martir ce a luptat pentru credinţa şi iubirea sa faţă de Hristos atrage un uimitor număr de pelerini iubitori de acest sfânt locaş. Mănăstirea Sfântului Ioan cel Nou, mucenicul ucis la Cetatea Albă.
Bogdal al III-lea a început să construiască mănăstirea, a terminat-o Ştefăniţă Vodă in 1522. Biserica a fost sfinţită de mitropoplitul Teoctist să fie catedrală voievodală. Clopotele au început să bată abia după ce Petru Şchiopu a terminat clopotniţa, iniţial având un singur etaj făcut din piatră şlefuită. El iubea muzica, unii spun că avea şi un preot care cănta cu meşteşug. Era nevioe de o curte mare, să încapă mulţimile venite să se închine Sfântului.
Se spune că în 1402 a fost adus cu alai mare, de la Cetatea Albă la Suceava, sfântul şi că domnitorul Alexandru cel Bun şi mitropolitul său, Iosifcu preoţii l-au întâmpinat cu tot norodul său şi l-au aşezat în Biserica Domnească a Mirăuţilor. După un secol a devenit neîncăpătoare şi au construit-o pe aceasta. I-au dat-o în pază învingătorului balaurului, pe Sf. Gheorghe, iar mănăstirea au pus-o sub ocrotirea Sf. Ioan cel Nou,
Acum, vine întrebarea cum a ajuns Sfântul aici, în Ţara de Sus a Molodvei ?
Era născut în Trapezundul Comenilor în 1300, era negustor şi nu e de mirare că Trapezundul era pe tărâmul Asiei Mici. Era un negustor cinstit, cu o minte atât de ascuţită încât demonta orice argumentaţie contrară şi îl aducea pe oponent la părerea sa. Avea un singur cusur în veacurile acelea de prigoană a creştinismului de către musulmani, era creştin înfocat.
Cum au ajuns moaştele sale la Suceava?
Am putea asculta pietrele ca-n basme sau arheologii, dar nu ştim. Un loc de veac, un rai deschis este acest loc.


                                 



01-01-1970       Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” Mănăstirea Neamț       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro