Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Localitatea Plătărești


MĂNĂSTIREA PLĂTĂREȘTI ÎN DOCUMENTELE VREMII


Mănăstirea Plătărești ctitoria domnitorului Matei Basarab este unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din sec. al XVII-lea la sud de București.
Referitor la întemeierea mănăstirii, traiția locului pastrează două variante: prima variată, domnitorul Matei Basarab ar fi ridicat mănăstirea spre pomenirea celor cazuți în lupta de la Nenișor împotriva lui Vasile Lupu, acesta fiind ajutat de tătari. O altă variantă, mănăstirea a fost ridicată în amintirea unei lupte cu tatarii, veniți să-l ajute pe Radu Iliaș, pretendent la domnie, în 1632. Lacul din apropierea mănăstirii numit ,,al tătarului’’ și stejarul lângă care s-ar fi odihnit, după lupta domnitorul.
Mănastirea și ulterior satul Platarești își trag numele de la primul egumen grec, Plastra. De asemenea satul vecin, Podul Pitarului, amintește de unul dintre ispravnicii ctitoriei, menționat în textul pisaniei Mitrea Pitarul. Prima varianta asupra întemeierii este mai veridica, ținind seama de data 1640, dupa victoria de la Nenișor, cât și cele relatate de Paul de Alep, care vizitează mănăstirea în 1657, care amintește și de hramul bisericii Sf. Mucenic Mercurie, sfânt militar, chemat în ajutor de domnitor prin rugaciuni ,,sfântul i-a apărut în vis și l-a însoțit cu bărbăție și tărie’’. Pisania bisericii, săpată în piatră și așezată deasupra ușii de la intrare, este primul izvor scris ce oferă informații asupra mănăstirii este scrisă cu caractere chirilice într-o limbă românească simplă. Așezarea mănăstirii la sud de București face parte dintr-un plan strategic, fortificarea zonei de câmpie, atât de cotropită de turcii și de tătari, domnitorul a întărit vechile lăcașuri și curți boierești, a ctitorit mănăstiri închinate sfinților militari. Mănastirea este înzestrată de domnitor și de boieri ,, cu moșii, pădurie și familii de robi’’. Poarta Otomană nu permitea construirea de cetăți iar domnitorul s-a folosit din plin construind mănăstiri fortificate.
În 1699 mănăstirea este devastată de tătari chemați în ajutor de Gheorghe Ghica. Letopisețul Cantacuzinesc arata că ,, turcii și tătarii intrară în țară de o robiră și o părdară foarte rău, jefuind nu numai Bucureștii dar și împrejurimile...Plătareștii a căzut pradă jafului năvălitorilor care au luat în robie pe egumen împreună cu hrisoavele lăcașului’’. Repararea stricăciunilor avea să înceapă în 1684 în timpul domnitorului Șerban Cantacuzino continund și în timpul lui Constantin Brâncoveanu.
În perioada fanariotă și a Regulamentelor Organice mănăstirea a fost închinată Sf. Mormânt, deși hrisovul ctitorului interzicea închinarea mănăstirii. Mănăstirea Plătărești suferă distrugeri și pierderi semnificative pe timpul diferitelor războaie purtate pe teritoriul țărilor romqnești în sec. al XIX –lea.
Negustorul francez Jan Claude Flachat spunea în relatarea călătoriei sale prin Valahia din 1740 că la ,,Plătărești și Negoiești a trebuit să mâncăm din provizile pe care le aveam pregătite, călugării de aici neavând se ne dea decât pâine neagră...această țară fiind pustiită de războaie dese și atacurile tâlharilor...’’.
Din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea în în mănăstire îsi vor stabili sediul comandamente ale trupelor de ocupație austriece, rusești angajate în luptă cu Imperiul Otoman.
În timpul revoluției de la 1821, mănăstirea a fost ocupată de trupele turcești sosite pentru lupta cu Eteria, la plecare au devastat mănăstirea în special pictura interioară.
Catagrafia Țarii Românești din 1823 menționează ca mănăstirea Plătarești se afla într-o stare de degradare avansată având prăbușite ambele turle. Începând cu 1836, lacașul este trandformat în penitenciar pentru femei.
În urma secularizării averilor mănăstirești, mănăstirea va funcționa ca biserică de parohie pentru satul Plătărești, în compensație domnitorul Alexandru Ioan Cuza dăruiește mănăstirii două clopote de bronz, care au fost luate de trupele germane în primul război mondial.
În timpul primului război mondial, lacașul este ocupat de trupele bulgare, trupe de ocupație, transformat în depozit pentru alimente, trupele produc mari devastări mănăstirii, incendiază arhiva și cărțile de cult.
Patriarhul Miron Cristea, în 1930, decide reînfințarea mănăstirii Plătărești, ca mănăstire de călugari, hotărând să mute aici atelierul de fabricat lumânări al Patriarhiei.
Pentru o scurtă perioadă 1948-1950 autoritățile comuniste au transformat-o din nou în închisoare pentru femei deținute din motiv politic și pentru bărbați deținuți de drept comun. Cei închiși aici erau acuzați de ,, deținere de devize și valută’’.
În anii 1950-1960 lacașul de cult a fost transformat în spital pentru suferinzii de boli psihice, funcționând până în 1996, actualmente este mănastire de măicuțe.
Ansamblul monahal de la Plătarești este format din Biserica de formă trilobat cu hramul Sf. Mercurie, Casa domnească, chiliile, coplotnița, zidul de incintă, toate incluse pe lista monumentelor istorice. Arhitectura așezământului monahal de la Plătarești este de influență sârbească prin proporțiile robuste, apropiată prin proporționalitate și compoziția volumului, de tradiția bizantină.
Pictura interioara a bisericii datează din 1649, consemnată pe un ,,filacteriu’’ aflat în portretul egumenului Vasile din pronaos. Pictura originală s-a păstrat numai în pronaos în restul bisericii pictura, realizată în 1990, este de un slab nivel tehnic și artistic.
Catapeteasma este împodobită cu motive vegetale și cu patru icoane dăruite de domnitor.
Cu o istorie impresionantă, devastat în repetate rânduri, lăcaşul de cult s-a încăpăţânat să dureze de-a lungul veacurilor. Un astfel de loc, încărcat de istorie, dar şi de suferinţă merită văzut. Mănăstirea se află la aproximativ 20 de kilometri de Capitală, pe drumul spre Olteniţa.
Prof. NIȚĂ ILIANA Școala Gimnazială ,, Grigore Moisil’’Ulmeni-Călărași


            



01-01-1970       Școala Gimnazială ”Grigore Moisil”, Călărași       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro