Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Vatra Moldoviței, Suceava


Mănăstirea Moldoviţa, înălţată de Petru Rareş în anul 1532 şi zugrăvită în 1537, este o ctitorie noua pe locul - sau, mai precis, în apropierea - alteia mai vechi, ruinate. Despre data la care a fost ridicată prima construcţie, nu ştim nimic precis. În schimb, sunt ştiri mai certe legate de construirea monumentului din piatra la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, ale cărui ruine se mai vad astazi.
Mănăstirea Moldoviţa - scurt istoric Ca certitudine avem faptul ca, in anul 1410, Manastirea Moldovita exista, deoarece Alexandru cel Bun ii intregeste domeniul, numind-o "cea nou zidita". La vremea aceea construirea manastirii la poalele muntilor dintre Moldova si Transilvania, trebuie sa fi avut drept scop si supravegherea respectivei zone de frontiera, in documentul din anul 1411, prin care se stabileste hotarul satului Moldovita, este pomenit un parau al "cetatii", iar cercetatorii au aflat, nu departe de manastire, urme de zidarie si o camasa de zale, ce atesta existenta in aceasta zona a unei fortificatii. In legatura cu acest rol de straja al manastirii, s-a pastrat de altfel si o traditie locala, dupa care staretul era si capetenia unei organizatii cu caracter militar, in care intrau toate satele de razesi de pe valea raului. Nu se stie inca cat de mult corespunde aceasta legenda realitatii din acea vreme.
Nu departe de raul Ciumarnei, unde se aflase candva vechea bisericuta de lemn, se mai vad si azi ruinele celei mai vechi biserici de piatra de la Moldovita, construita in primii ani ai secolului al XV-lea. Adapostita altadata spre nord-vest, de inaltimi pietroase, impadurite, ea s-a distrus, se pare, din pricina unor alunecari de teren, la inceputul veacului al XVI-lea.
Pe dealurile invecinate se mai pot urmari fragmentele unei conducte care aducea apa la manastire. Zidurile ruinate, pe jumatate acoperite de moloz, lasa sa se citeasca planul originar al bisericii, in forma de trefla, asemanator cu acela al unui alt monument vechi al Moldovei, .
Acum mai bine de o jumatate de veac, biserica, mai putin ruinata, pastra inca urmele unei cupole centrale, inaltata pe naos. In planul ei actual apare o incapere a mormintelor, care pare a fi un adaos. Urme de pictura inca vizibile, pastrate in glaful ferestrelor, lasa sa se vada ca ea era aplicata pe un strat de mortar, intr-un mod deosebit fata de acela existent la monumentele din vremea . Putinele fragmente aflate in moloz se aseamana cu acelea gasite recent in sapaturile din santul de aparare al cetatii Suceava. Ele dateaza din epoca lui Alexandru cel Bun.
In anul 1532, in timpul domniei lui , vechiul monument a fost parasit si s-a inceput construirea unei noi manastiri. Piatra a fost adusa din valea raului Moldovita sau sparta din coasta muntelui de la Vama, nu departe de manastire. In jurul bisericii a fost inaltatapoi zidul de incinta, care i-a dat ansamblului aspectul unei mici fortarete. Inchizand un patrulater cu laturile de 40 de metri, gros de 1,20 metri si inalt de 6 metri, acest zid se mai pastreaza doar pe trei laturi, spre sud fiind in parte daramat sau inglobat in constructiile ulterioare.
Manastirea Moldovita - odihnitoarea arhitectura a moldovenilor Staretia de pe latura opusa a suferit modificari importante, atat ca dispozitie interioara cat si ca exterior, fapt care a determinat pe restauratorii actuali s-o lase in forma ei din secolele XVIII-XIX. Pe latura de nord, in vecinatatea clisiarnitei, se pastreaza temeliile vechilor chilii. Pe latura de est a incintei, cea mai usor accesibila, situata din vechime pe drumul principal, se inalta trei turnuri masive.
In centru se afla turnul de deasupra gangului portii, cu cele doua etaje ale sale. Incaperea de la etajul intai, boltita in semicilindru, este slab luminata de doua ferestre inguste dispuse in ax. Ea servea drept locuinta strajilor care vegheau altadata linistea si securitatea manastirii. Al doilea etaj, acoperit cu o calota sustinuta pe trompe, era destinat apararii propriu-zise. Cele trei ferestre circulare, dispuse astfel incat sa permita vederea pe trei laturi, erau destinate apararii cu archebuze.
Pe latura de est, o usa ingusta dadea spre un balcon de lemn din care s-au pastrat doar puternicele console de piatra. O scara in spirala, adapostita intr-un mic turn circular, situat pe latura dinspre curte a turnului portii, ducea la aceste doua incaperi. Arcadele bogat decorate cu rozete si motive vegetale, sculptate in piatra, amintesc indeaproape de ornamentatia intalnita in alte manastiri: , Manastirea Solea si , datand de la inceputul secolului al XVII-lea.
Consolele in franghie impletita se leaga de asemenea direct de sculptura acestor monumente. Prea putin cercetata inca sub raportul originii ei, aceasta ornamentatie sculptata este noua pentru Moldova, fiind introdusa abia in primii ani ai secolului al XVII-lea, cand s-au facut si la Moldovita unele refaceri si adaosuri, in timpul egumeniei lui Efrem (1609-1614).
In colturile incintei, pe aceeasi latura, se inalta la sud-est turnul masiv al clopotelor, iar la nord-est un turn circular, cu doua incaperi suprapuse, despartite printr-o podina de lemn. Cercetarile facute cu prilejul restaurarilor recente au dat la iveala unele resturi de constructie si in colturile de sud-vest si nord-vest, indicand prezenta unor turnuri si pe aceasta latura. Ele au fost desfiintate probabil cu ocazia refacerilor si adaosurilor din secolul al XVIII-lea. In incinta, se inalta biserica.
Incercand sa descifram treptat structura acestui monument de plan treflat, se desprind o serie de note proprii constructiilor anterioare, bazate pe traditia mai indepartata a Bizantului care a rodit original in Moldova. Proportiile lui sunt insa mult sporite fata de marea majoritate a constructiilor dinainte, ceea ce constituie o particularitate a bisericilor din vremea lui Rares. Lungimea totala a bisericii este de 32,80 metri, iar largimea ei de 8,50 metri.
Continuand conceptia constructiva deplin cristalizata de artistii vremii de stralucire a lui Stefan cel Mare, mesterii lui Rares au desavarsit unele elemente, cum este de pilda pronaosul, foarte spatios si pridvorul deschis, care da monumentului o sveltete deosebita prin arcadele sale inalte. In genere, linia zidurilor, proportia turlelor in raport cu zidurile si cu intreaga suprafata a bisericii, tind spre inaltime.
Incadrarea si ordonarea picturilor exterioare, mai ales pe abside, sporesc simtitor aceasta impresie. Sirul de firide inaltate de-a lungul absidelor ca si ocnitele marunte dispuse sub cornise si pe cilindrul turlei, constituie inca o trasatura comuna cu monumentele din vremea . Golurile ferestrelor marcheaza prin inaltimea lor, mai ales la pronaos, zveltetea peretilor si aduc prin forma si decoratie ceva din atmosfera catedralelor gotice.
Manastirea Moldovita se incadreaza, prin particularitatile arhitecturii ei, grupului important de manastiri: , Biserica Sfantul Dumitru din Suceava si , inaltate in rastimp de cativa ani. Asemanarea dintre ele poate duce la presupunerea ca au fost gandite si realizate de aceeasi echipa de constructori.
Mesterii transilvaneni folositi la Manastirea Moldovita au cioplit blocurile de piatra vizibile la colturile cladirii, la contraforti si la soclu. Tot ei au fasonat chenarele ferestrelor si ale usilor, taiate in arc frant, cu nervuri si rozete in trifoi, purtand semnele stilului gotictarziu, transilvanean. Aceiasi mesteri au sapat in piatra pisania, pusa pe fatada de sud a intrarii in pridvor, in care se aminteste data de 8 septembrie 1532, cand a fost incheiata constructia si anul pictarii bisericii, 1537.
Ca si celelalte monumente contemporane, mesterul pietrar a scris "pisania" in piatra, decupand cu o linie sigura literele cirilice, in spiritul artei gotice. O mica cornisa, intocmai si pe marginile laterale, sprijinita pe scuturi cu rolul unor mici console, incadreaza randurile inscriptiei. De sub arcadele inalte, usor frante, ale pridvorului acoperit cu trei bolti in cruce, rezultate din intersectia a doi cilindri, spatiul apare inca si mai cuprinzator.
Distributia interioara a bisericii este cea obisnuita, incluzand un pronaos spatios, aproape patrat, urmat de camera mormintelor sau gropnita (o incapere ingusta, joasa si intunecoasa) si apoi naosul, care repeta proportiile pronaosului, prelungindu-se pe laturi cu cele doua abside de nord si de sud, iar la est cu incaperea semicirculara, mai adincita a altarului.
Intrarea principala din pridvor in pronaos se face printr-un portal impunator, taiat in arc frant, cu numeroase muluri gotice, avand bazele sculptate, dispuse intr-un plan inclinat. Timpanul, format in partea de sus a ancadramentului, este decorat cu o frumoasa pictura reprezentand pe Maica Domnului cu Iisus copil. In pronaos se remarca frumusetea cu care a fost conceputa bolta. Asezata la o inaltime potrivita, fara a stirbi din zveltetea peretilor si a golurilor ferestrelor, ea aminteste indeaproape sistemul de boltire folosit frecvent in vremea .
Patru arce mari, sprijinite pe console, incadreaza spatiul central in care se inscrie o calota sferica, asezata pe un plan patrat, prin mijlocirea unor triunghiuri sferice (pandantivi). Spre deosebire de alte bolti moldovenesti, in acest caz, in locul celor patru arce suprapuse, dispuse in diagonala, care suprainaltau calota, s-a folosit un sistem de opt arce intretaiate, a caror grosime vizibila este mult redusa. Prin finetea lor ele dau o eleganta deosebita boltii, care apare ca o piatra pretioasa, reflectand lumina pe fiecare dintre spatiile create intre arce. Elementele decorative pictate si figurile din cele saisprezece triunghiuri, contribuie de asemenea la sublinierea liniilor elegante si usoare ale acestei bolti. Ferestrele pronaosului, cate doua pe laturile de nord si de sud, pastreaza aceeasi taietura in arc frant. Ele sunt despartite pe toata inaltimea prin colonete mediare.
Impresia de spatiu este si mai puternica in contrast cu a doua camera, ingusta si joasa, boltita in semicilindru, servind drept gropnita. De aci, printr-o usa scunda din coltul de nord, pe o scara in spirala, pe jumatate scobita in grosimea zidului, se patrunde intr-o mica tainita, ce servea de ascunzatoare, in zilele de restriste ale navalirilor turcesti si tataresti, obiectele de pret ale manastirii erau ascunse aci, in firide adancite in pereti, inchise altadata cu canaturi de lemn.
Pe latura de nord a gropnitei, sub un baldachin construit din caramida tencuita, sustinut pe colonete de piatra, se afla mormantul episcopului Radautilor, Efrem, fost egumen al Moldovitei, ingropat aici in anul 1619. Ferestrele gropnitei si ale absidelor sunt scunde si inguste, incadrate de chenare dreptunghiulare, cu profile gotice incrucisate in partea de sus, decorate cu mici scuturi.
Usile interioare - dintre pronaos si gropnita si cea spre naos - au cadre dreptunghiulare, cu profile gotice mai simple. Cornisa cu profil clasic asezata deasupra primei usi marcheaza patrunderea elementelor de Renastere si in sculptura moldoveneasca. Naosul, de aceleasi proportii ca si pronaosul, este acoperit cu o bolta moldoveneasca, al carui sistem de sustinere repeta formele mai vechi.
Patru arce mari sprijinite pe console de piatra reduc spatiul dreptunghiular la un patrat, peste care se inalta prin patru pandantivi un prim cilindru; din zidaria acestuia se desprinde apoi un al doilea rand de patru arce, mai mici, dispuse in diagonala fata de cele inferioare. Acest sistem de arce intretaiate, asezate in doua etaje, contribuie la inaltarea intregii turle. In exterior, pe laturile de nord si de sud, au fost inltati pana la nivelul boltilor, cate doi contraforti puternici. Ei joaca rolul unor proptele imense, care echilibreaza impingerile arcelor mari, transversale. Absidele laterale si absida altarului sunt boltite in semi-calota. Acoperisul de sita, cu pante repezi si streasina lata, unduioasa, urmarind linia sinuoasa a absidelor, punand in valoare baza stelata a turlei, sporeste verticalitatea constructiei.
Actuala lui forma incearca sa reproduca pe aceea originara, asa cum se desprinde din imaginea monumentului in scena tabloului votiv.Cea de-a doua cladire importanta in ansamblul arhitectonic al Moldovitei este clisiarnita, folosita in trecut si ca locuinta domneasca sau episcopala. Ca si celelalte case de acest gen, existente in cadrul manastirilor Bistrita, Probota, Slatina si Sucevita, ea este una dintre putinele locuinte moldovenesti pastrate din secolele XVI-XVII. Data inaltarii ei (1610-1612) este precizata de pisania ce aminteste ca ctitor pe Efrem, egumenul de atunci al manastirii.


         



01-01-1970       Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro