Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Câmpia Libertății, Blaj, Județul Alba


CȂMPIA LIBERTĂŢII DE LA BLAJ


Prof.Nicodin Aurelia
Clubul Copiilor Blaj


Un loc cu o deosebită însemnătate pentru istoria naţională, aici având loc în urmă cu 171 de ani o mare adunare la care 40.000 de români transilvăneni au strigat la unison „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”este Cȃmpia Libertăţii de la Blaj.
Este locul în care, în mai 1848, s-au adunat zeci de mii de români transilvăneni - ţărani, clerici, intelectuali. Datorită numărului mare de participanţi, adunarea populară nu s-a putut ţine în oraş, ci s-a desfăşurat pe câmpia largă din răsăritul oraşului, de lângă Târnava Mare, căreia de atunci i se spune Câmpia Libertăţii.
Adunarea a avut loc în contextul tensionării situaţiei din Transilvania, în primăvara anului 1848, după ce revoluţionarii maghiari şi-au exprimat dorinţa ca Principatul să fie anexat la Ungaria. În Duminica Tomii a anului 1848, a avut loc, la Blaj, o primă adunare a românilor transilvăneni, în cadrul căreia s-a hotărât organizarea, în luna mai, a unei adunări de amploare.
În ajunul Marii Adunări de la Blaj, conducătorii românilor din Transilvania au ţinut o consfătuire pentru a stabili programul de desfăşurare a acesteia. Punctul central al consfătuirii a fost discursul lui Simion Bărnuţiu, care, respingând planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, s-a pronunţat pentru autonomie.
Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”. Dând curs simţămintelor naţionale, participanţii au cerut unirea cu Principatele Române: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!” Martorii străini au rămas adânc impresionaţi de aspectul adunării. „Măreţ era spectacolul ce se desfăşura în faţa noastră”, scria istoricul maghiar Jakab Elek, după cum consemnează volumul „Revoluţia română din 1848” (Editura Politică, 1974).
În 1848, la Marea Adunare de pe Câmpia Libertății, românii au dorit să ceară aceleași drepturi ca și celelalte națiuni din Transilvania. Trebuie reamintit cu această ocazie că în anii 1848/1849, într-un cadru de teroare din partea maghiarilor, românii au reușit să se întâlnească de câteva ori la Blaj, dovedind că au același cuget. În acele vremuri maghiarii, inspirați de mișcările revoluționare din Franța, înțelegeau egalitate, fraternitate și libertate doar pentru nația lor, ingnorand pe ceilalți membri ai Imperiului Habzburgic, sârbi, croați, români, sași, italieni, etc, care, dacă își cereau și ei aceleași drepturi, erau declarați din prima dușmani ai lor. Principalele victime au fost românii, care, dacă au dorit și ei să aibe drepturi egale și să facă adunări ca ale celorlalte nații, au fost terorizați prin spanzurări și omoruri dintre cele mai crude. Abia la sfârșit, când din Transilvania trupele austriece au fost scoase în Țara Românească și au rămas în luptă doar românii din Apuseni, și-au luat revanșa prin victoriile din bătăliile purtate de Avram Iancu, Axente Sever și alții bravi conducători.
Sunt importante de menționat aceste momente în spiritul îndemnului istoricului George Barițiu din cartea sa “Istoria Transilvaniei pe două sute de ani în urmă”, unde se găsesc informațiile de mai sus. Acesta spunea că suntem datori să transmitem aceste fapte pentru posteritatea lor, iar din această istorie să învețe ceva toate națiile, și mai presus noi, românii.
Cred că trebuie să învățăm că drepturile avute astăzi le datorăm acestor oameni, care s-au sacrificat pentru noi, care au luptat cu teroarea acelor vremuri și pe care trebuie să-i cinstim și să-i amintim.
Este bine să cunoaștem istoria cu bune și rele și să învățăm cu toții din ea, să încercăm să fim mai buni, mai puternici, mai respectuoși dar și mai fermi în apărare atunci când se cere. Așa cum spunea Nicolae Iorga, un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții.
Adunarea de pe Câmpia Libertăţii, a fost prezidată de episcopii Ioan Lemeni şi Andrei Şaguna. A fost ales un Comitet Naţional, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10.000 de moţi), Andrei Mureşanu (1816-1863, autorul poeziei Deşteaptă-te române!, devenită după 1989 Imnul de Stat al României), Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.
Marea Adunare Naţională de la Blaj fixează programul social-politic al revoluţiei din Transilvania. Programul revendică şi următoarele: dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă; dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie; libertatea cuvântului şi a tiparului; asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor; înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale; învăţământ de toate gradele în limba română.
Ideea centrală a programului Marii Adunări Naţionale de la Blaj era „Naţiunea Română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare...”.

Bibliografie:
1.„Revoluţia română din 1848”, Editura Politică, 1974.
2. Istoria Transilvaniei Pe doua sute de ani in urma George Baritiu - SIBIU 1890 VOL.I-III.


      



01-01-1970       Clubul Copiilor Blaj       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro