Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Municipiul Focşani, judeţul Vrancea.

An/secol:

Secolul al XV-lea.

Detalii principale / personalități / evenimente:

-

Scurt istoric:

    Denumit în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov”, municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea de astăzi, a intrat in conştiinţa romanilor drept „Oraşul Unirii”. Considerat neoficial ca prima capitală a Principatelor Unite Moldova şi Ţara Românească, localitatea va rămâne de-a pururi in istorie sub aceasta emblematică aureolă, aici funcţionând, după 24 ianuarie 1859, primele instituţii ale noului stat, pe a căror temelie avea sa ia naştere statul naţional unitar român in urma Marii Uniri din 1918.
    Închegându-se, ca unitate administrativ-teritorială, în partea sud-estică a Carpaţilor de Curbură, la contactul dintre dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeştilor şi Câmpia Siretului, Focşanii s-au ridicat pe un şes uşor inclinat dinspre nord-vest spre sud-est, la 7 km de râul Putna spre răsărit si la 2 km de Milcov spre miazăzi, într-o zonă de întretăiere a drumurilor comerciale şi de transhumanţă dinspre Transilvania, Moldova şi Muntenia. Evoluând în concordanţă cu formaţiunile economico-sociale şi politice statornicite de-a lungul timpului pe aceste meleaguri, Focşanii au devenit, dintr-o aşezare iniţial rurală, mai întâi târg si apoi oraş, pentru ca in timpurile noastre să ajungă la rangul de municipiu.
    Deşi denumirea aşezării are mai multe ipoteze, (oraşul ar data din vremea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei ce l-ar fi construit aici împreună cu Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti, ca mărturie pentru urmaşi a împăcării lor, Focşani desemnând un loc “mărginaş” sau că numele ar proveni de la cuvintele „foc şi ani”, pornind de la faptul că aşezarea a fost mistuită de flăcări de mai multe ori), cei mai mulţi consideră însă că toponimul îşi are obârşia în numele familiei Focsa.
    Cu un trecut istoric dominat de împărţirea sa între cele două Ţari Române, până in secolul al XIX-lea - unul în Piaţa Munteniei, in jurul bisericii Sf. Ioan (Piaţa Unirii de azi) iar altul în partea Moldovei, în jurul fostei biserici „Domnească”, ctitorie a doamnei Dafina, soţia putneanului Dabija-Vodă, Focşaniul va rămâne definitiv în conştiinţa românilor prin actul Unirii de la 1859, oraşul legându-şi numele de acest măreţ act naţional pentru totdeauna.
    Prin aşezarea sa, Focşanii determina înfiinţarea aici a unei Comisii Centrale, însărcinată cu elaborarea legilor comune celor doua Principate, precum si a unei Curţi de Casaţie, Comisia Centrala, care si-a desfăşurat lucrările intre 10 mai 1859 si 14 februarie 1862. În cadrul acestei comisii s-au elaborat legi şi acte normative care au pus bazele României moderne. Aici s-a redactat primul proiect de Constituţie a României şi tot aici au lucrat poetul Grigore Alexandrescu si Dumitru Dăscălescu, un înflăcărat sprijinitor focşănean al Unirii.
    După cucerirea Independenţei de Stat a României şi până la primul război mondial, ritmul dezvoltării generale a oraşului se intensifică, se ridică numeroase edificii publice şi apar primele lucrări de artă monumentală. Astfel, in 1879 se pun bazele bibliotecii publice, in 1891 se amenajează Piaţa Alimentară, iar în 1899, la 1 octombrie, este pusă piatra de temelie a Teatrului, care va fi dat in folosinţă la 22 noiembrie 1913, prin străduinţa şi sacrificiile Maiorului Gheorghe Pastia.
    Construcţia teatrului a fost realizată la iniţiativa maiorului în rezervă Gheorghe Pastia care a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrărilor de construcţie şi de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispoziţie gratuit de municipalitatea oraşului Focşani. Condiţia principală cu care maiorul Pastia a realizat donaţia a fost ca teatrul să poarte veşnic inscripţia Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”.
    În testamentul rămas după moartea sa se specifică:
    „Subsemnatul Maior Gh. Pastia, domiciliat in Focşani, în dorinţa de a contribui într-o măsura cât de mică la luminarea şi educaţia Neamului Romanesc şi care m-am devotat cu tot sufletul prin munca cinstită, mai întâi in rândurile oştirii pe care am condus-o ca bun patriot, luptând chiar după ce am fost rânit in Războiul Independenţei, fapt ce mi s-a recunoscut prin acordarea mai multor decoraţiuni, între care şi „Virtutea Militară” de aur, pusă pe piept de însuşi Măria Sa Regele Carol pe câmpul de luptă în Bulgaria, iar după ce am ieşit din rândurile armatei, m-am ocupat cu agricultura, unde muncind din greu, cu încordare si privaţiuni zi cu zi mai bine de 40 de ani, văzând necesitatea pentru oraşul Focşani de a avea un Templu al Artei, am găsit cu cale, ca din economiile agonisite si după stăruinţa concetăţenilor mei, să construiesc în anul 1908 un Teatru aşezat in centrul oraşului Focşani, oraşul meu de naştere, pentru a servi ca locaş de Cultură şi Educaţie Naţională. Întrucât aceasta instituţie are nevoie de venituri mari, cât şi pentru a fi ferită sa nu fie supusă tuturor umilinţelor, m-am hotărât să mai construiesc in oraşul Focşani incă o operă de cultură numită Ateneul Popular Maior Gheorghe Pastia, ce l-am donat primăriei Focşani, a cărui venituri vor servi pentru mărirea şi întreţinerea Teatrului Maior Gh. Pastia, fără ca sa i se poată schimba vreodată destinaţia…”
    Lucrările pentru construcţia clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie 1909, iar inaugurarea făcându-se pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Naţional din Iaşi, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu.
    Ca arhitectură, Teatrul Municipal îmbină stilul baroc cu elemente caracteristice stilului renascentist. La construcţia acestui edificiu s-au luat în calcul şi schiţele unui celebru teatru european din Viena, în final fiind o copie fidelă a acestuia.
    În această clădire au fost susţinute spectacole până în anul 1987, când, datorită degradărilor produse de cutremure, activitatea a fost întreruptă, fiind reluată după anul 2000 când după finalizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare teatrul a fost redat focşănenilor.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Gânduri de ... focsănean
    Teatrul Municipal „Maior Gh. Pastia” Focşani a fost este şi va fi un focar de cultură pentru noi tânăra generaţie şi nu numai.
    Nu este doar un focar de cultură ci alături de Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” va rămâne în memoria noastră, a focşănenilor prin exemplul dat de maiorul Gheorghe Pastia, care şi-a donat toată averea pentru a finanţa construcţia celor două instituţii de cultură focşănene cladiri ce dau personalitate indiscutabilă Focşaniului şi pe care îi plăcea să le numească "copiii mei".
    Din păcate acest Mecena al Focşaniului a murit sărac uitat de contemporani dar de multe ori şi de focşănenii de azi care nu mai ştiu nare lucru despre acestă personalitate a urbei de pe Milcov.
    Pe scena Teatrului au jucat mari actori români care au făcut deliciul generaţiilor de focşăneni care au aplaudat din toată inima jocul acestora uitând pentru câteva ore greutăţile vieţii. Să ne amintim pe câţiva dintre ei: Leopoldina Bălănuţă (născută aici), Emil Botta, Emanoil Petrut, Angela Gheorghiu, Cornel Coman, Radu Beligan, Florin Piersic, Virgil Ogăşanu, Stela Popescu şi mulţi alţii.
    Să păstrăm această perlă a culturii focşănene aşa cum a cerut prin testamentul său Maiorul Gheorghe Pastia a cărui nume ar trebui rostit cu respect de toţi cei care iubesc urbea milcoveană şi pământul Vrancei, iar gestul său să rămână mereu în inima şi sufletul ca o pagină de adevărat patriotism!

(Ana-Maria I. şi Ioana P. - clasa a X-a)


                        



01-01-1970       Clubul Copiilor Odobeşti       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro