Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Localitatea Ghimbav, în partea de sud-vest a oraşului, în apropierea Primăriei.

An/secol:

Biserica fortificată a fost construită la sfârşitul secolului al XIII- lea , în forma unei bazilici cu trei nave, iar în secolul al XIV-lea a fost reconstituită în stil gotic.

Detalii principale / personalități / evenimente:

În prima jumătate a secolului al XIV-lea biserica a fost transformată în stil gotic. Din vechea bazilică n-a rămas decât un portal romanic târziu, care duce din cor în sacristie. La începutul secolului al XV-lea corul a fost boltit în stil gotic.
Mihai Viteazul, Vlad Tepeş şi Radu Şerban nu au putut supune cetatea, iar lui Gabriel Báthory i-a fost predată în 1611 pentru a cruţa localitatea de jaf. Acesta nu îşi onorează promisiunea şi se instalează în cetate. Comitele Michael Weiss reuşeste să cucerescă cetatea şi o restituie ghimbăşenilor.
În anul 1658 biserica şi zidurile înconjurătoare au fost dărâmate aproape complet de tătari, după incendierea localităţii, fără a opune rezistenţă.
În jurul anului 1660 s-a refăcut corul bisericii, iar 8 ani mai târziu s-a construit cele 3 nave şi turnul. Nava centrală a primit la început numai un tavan din lemn şi abia în anul 1775 s-a făcut bolta cilindrică de azi.
Biserica este zidită din piatră de tuf şi are o lungime de 41,5 m. Corul are o lungime de 13,5 m şi o lăţime de 8 m. Nava centrală are 20,5 m lungime şi 8 m lăţime.Nava laterală are 28 metri lungime şi 4 metri lăţime.
Orga bisericii este cea mai frumoasă piesă. Ea a fost construită de vestitul maestru Johann Prause din Braşov în anul 1768. Iniţial orga nu a avut pedale, după 100 de ani acestea au fost adăugate. Flautele mari pentru pedale au fost anexate în dreapta şi stânga,din această cauză are un aspect neobişnuit.
Altarul a fost construit în prima parte a sec. al XIX-lea în stil clasicist şi este pictat în 1848 după planurile artistului plastic Heinrich Pop din Braşov. Din vechiul altar se păstrează cinci statuete de lemn: un crucifix, Măria, loan şi doi apostoli. Ele aparţin artei Renascentiste de pe la 1550. În corul bisericii se află o masă de altar gotică, cu trei panouri. Cele trei panouri sunt separate de coloane, pe deasupra în fiecare panou sunt trei ornamente trilobate.
Cristelniţa este o lucrare din piatră în stil baroc din sec. al XVIII-lea, conform inscripţiei, reprezintă ctitoria curatorului Johann Dick.
Amvonul este lucrat în stil "Biedermeier". Partea centrală, principală, a amvonului, are căptuşeli de lemn cu stucaturi. Pe baldachin este o statuetă din lemn reprezentând un pelican. Pelicanul simbolizează în limbaj religios „Euharistia".

Scurt istoric:

Istoricul Gernot Nussbächer, într-un studiu despre Ţara Bârsei, când vorbeşte despre Ghimbav afirmă că această aşezare săsească ar fi luat fiinţa în timpul stăpânirii teutone. Cercetătorul maghiar Bakó Géza ţine să adauge că la invazia mongolilor din 1345, saşii din Ghimbav şi-ar fi căutat adăpost în propria lor cetate, dar cum aceasta n-a fost bine întărită n-a rezistat atacului duşman.
În secolul al XV-lea se construieşte incinta fortificată a bisericii cu mai multe turnuri de apărare şi cu un bastion în faţa porţii de intrare în partea sud-estică a fortificaţiei.
Deoarece biserica fortificată din Ghimbav se află la numai 5 km de Braşov constituia un avanpost puternic al cetăţilor din Ţara Bârsei. Ea era bine întărită încât să reziste în faţa otomanilor. Încurajaţi de rezistenţa cetăţii, saşii înalţă ziduri de piatră duble de 12 m întărite cu turnuri pătrate. Din turnuri erau aruncate în asediatori stupi de albine, zmoală fierbinte, apă clocotită, pietre, butuci de lemn.
Din anul 1591datează cel mai vechi clopot din turnul bisericii cu inscripţia:” Lucas Waida inhabitans in Remete muncipio arcis Kevar donavit hanc campanam ecclesiae in honorem Dei et perpetuam sui et suorum, ita aut si que eam vendere voluerit aut ab ecclesia subripuerit anatema sit Anno 1591” (Lucas Waida, locuitor din Remetea, din apropierea Chioarului, a donat acest clopot bisericii în cinstea lui Dumnezeu şi pentru veşnica pomenire a sa şi alor săi, astfel că cine va voi să-l vândă sau l-ar răpi din biserică, să fie blestemat. Anul 1591).
În 25 martie1612 principele Transilvaniei, Gabriel Báthory vine din nou cu trupele în Ţara Bârsei şi ocupă timp de 6 luni, prin înşelăciune biserica cetate din Ghimbav lăsând-o devastată.
În 2 octombrie 1629 biserica scapă neafectată dintr-un incendiu care a mistuit Ghimbavul. În 1642 un fulger loveşte biserica şi mistuie cetatea şi localitatea.
În 1658 turcii şi tătarii năvălesc în Ghimbav, jefuiesc casele şi ucid mulţi oameni în biserică.
În anul 1660 începe reconstrucţia pe etape a bisericii fortificate, după opt ani fiind mai înaltă decât înainte.
În anul 1734 revine pericolul turcesc, iar cetatea îşi reia funcţia de apărare.
În anul 1783, împăratul Iosif al II-lea vizitează Ghimbavul.
În 1876 se fac lucrări de întărire, de fortificare a turnurilor ruinate, pentru ca în locul lor să fie construită noua primărie. Accesul în biserica fortificată se mută în partea de sud a zidului.
În 1940, cea mai mare parte a depozitelor, magaziilor din curtea bisericii fortificate sunt demolate.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Intrând pe poarta dinspre sud, am observat de jur împrejurul bisericii un trotuar de piatră de râu, construit acolo de un meşter ţigan în anii anteriori declanşării primului Război Mondial. Pe jos meşterul a scris cu pietre de culoare diferită deviza casei regale a României “ Nihil Sine Deo” ( Nimic fără Dumnezeu ).
Zidurile bisericii au rezistat foarte bine vremurilor la fel ca şi bastioanele ce încă înfruntă timpul. Localnicii le-au denumit Bastionul Creşei, Bastionul Pompierilor şi Bastionul Berzei pentru motive evidente cum ar fi existenţa unei creşe şi a vechii unităţi de pompieri iar în ceea ce îl priveşte pe al treilea este vorba despre mai multe generaţii de berze care poposesc în fiecare primăvară la cuibul făcut în vârful bastionului, marcând scurgerea neîncetată a timpului.
Turnurile şi bastioanele păstrează încă lemnăria originală de stejar de acum 500 de ani. Lipite de zidurile bisericii fortificate se mai observă urmele vechilor casele cu unul sau doua etaje în care se refugiau strămoşii familiile saşilor de aici în caz de asediu. Din aceste case doar două au rezistat timpului celelalte fiind demolate în anii 1950.
Intrea în biserică se face printr-o uşă de pe latura de sud, folosită de către preoţi deoarece dă direct în altar. Acolo pe doi pereţi se află două panouri ce au înscrise pe ele numele saşilor ghimbăşeni decedaţi în cele doua Războaie Mondiale sau deportaţi în Rusia Sovietică. Deasupra panoului cu numele celor decedati în al doilea Război Mondial se regăseşte stema Ghimbavului. Stema reprezintă o inimă purpurie din care răsar trei trandafiri. Seamană cu cea a cetaţii Râşnov. Semnificaţia stemei fiind :din inima omului, vin Credinţa, Dragostea şi Speranţa reprezentate de către un trandafir fiecare.
Din 2012, se organizează Festivalului Istoric. Cetatea capătă o atmosferă medievală, vizitatorii pot privi parade ale cavalerilor Ţării Bârsei, cucerirea cetății de teutoni, colecţii de arme vechi, precum arcuri, spade, suliţe, cu care se pot întrece în concursuri.


                                                                              



01-01-1970       Şcoala Gimnazială Ghimbav       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro