Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Localizare:
Mănăstirea se afla în oraşul –staţiune Tg.Ocna, judeţul Bacău, pe şoseaua Tg.Ocna –Slănic-Moldova, la câteva sute de metri după trecerea podului peste Trotuş, intersecţie dreapta. Drumul până la manastire este prin pădure (circa 3 km), ea situându-se în mijlocul pădurii, pe un platou al muntelui ”Măgura“ la o altitudine de circa 505 metri.

An/secol:

Mănăstirea de maici ,Măgura Ocnei a fost construita între 1750-1757.

Detalii principale / personalități / evenimente:

Schitul a fost martor al multor evenimente din secolul al XVIII lea, al Revoluţiei de la 1821 şi al luptelor de pe Coşna şi Cireşoaia, unde eroii Armatei a II-a Române, prin juramantul “Pe aici nu se trece!”au rezistat eroic împotriva armatei austro-germane. Monumentul Muzeu Măgura Ocnei, închinat celor 17.000 de soldaţi români ce au căzut pe frontul de la Oituz –Coşna –Cireşoaia(1916-1918), ne întampină pe stânga, urmând pe drumul spre mănăstire. El este încărcat de istorie, ca de altfel, întregul aşezământ monahal. Pe frontispiciul monumentului, sunt scrise cuvintele “Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria!”. Biserica mănăstirii este o construcţie masivă, din cărămidă şi piatră, placată cu piatră în exterior, în formă de cruce. Altarul este spaţios fiind luminat de o fereastră cu vitralii la est. Catapeteasma este sculptată din stejar. Naosul bisericii are absidele foarte largi şi este luminat de către o fereastră vitraliu la sud şi nord. Pe naos se află o mare turlă deschisă, poligonală în exterior, luminată de patru ferestre. Pronausul este şi el spaţios şi bine luminat de câte o fereastră la sud şi nord. Pridvorul este închis şi luminat de câte o fereastră la sud şi nord. Ferestrele sunt metalice ,dreptunghiulare şi terminate şn arc. Intrarea din pridvor se face pe o uşă de stejar, având pe faţa interioară sculptat pe domnul nostru Iisus Hristos. În pronaus se poate intra tot printr-o uşă mare din lemn de stejar, sculptată pe ambele feţe, cu Sfinţii Arhanghel Mihail şi Gavril, spre pridvor şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel spre pronaus. Coporniţa din zid este construită la 40 de metri sud de altar, cu gang de intrare şi câte două încăperi laterale. Pictura bisericii este executată în tehnica frescă. Pardoseala este din marmură. Vă propunem, la întoarcere, să mergeţi pe jos şi să vedeţi băncile din lespezi de piatră ce evocă eroismul oştirii române de-a lungul istoriei. Aceste bănci au încrustate, ca adevărate simboluri, numele localităţilor Rovine, Podu Înalt, Călugăreni, Plevna şi Oituz.

Scurt istoric:

Mănăstirea “Magura Ocnei“, mănăstire ce poartă hramul “Înalţarea Domnului” are o vechime impresionantă şi un parcurs pe măsură. La început a fost un schit. Prima menţiune a schitului o regăsim în 1665, când Solomeia, fiica lui C.Donose din Dărmăneşti, dăruieşte partea sa de moştenire schitului Măgura de la Ocna. În 1757, se construieşte un nou lăcaş cu hramul “Sf.Gheorghe” pentru că mai apoi, în 1803, să se ridice o nouă biserică de data aceasta cu hramul “Bunei vestiri”. Schitul a fost bombardat în timpul Primului Razboi Mondial, dar cu toate acestea a rezistat, amenajându-se aici un post de ajutor regimentar, unde au primit ajutor medical sute de răniţi. În amintirea eroilor care şi-au vărsat sângele pe aceste meleaguri, s-a construit monumentul, în imediată apropiere. Regimul comunist a desfiinţat schitul de maici, în 1964 Biserica “Buna Vestire“ fiind demolată până la temelii, iar maicile alungate. Abia în 1989 se reinfiinţează Schitul Măgura Ocnei, iar din 1990 se construieşte biserica actuală, clădirea reluandu-şi viaţa monahală.

Prezentare (compunere/eseu/interviu):

Măgura Ocnei este mănăstirea eroilor din Primul Război Mondial. Ea rămâne un punct de interes pentru noi toţi şi ne atrage ca un magnet să o vizităm în primul rând pentru că mănăstirea a avut mult de suferit.Mănăstirea de maici, construită în anii 1750-1757, a fost desfiinţată în urma odiosului articol 410, maicile fiind alungate. Şi cine credeţi că au fost autorii acestei ruşinoase fapte? E uşor de răspuns, dar greu de înţeles: autorităţile comuniste, căci aveau nevoie de un loc de distracţie, mănăstirea tranformându-se într-un loc turistic. Bunul Dumnezeu l-a ajutat pe părintele Epifanie, care împreună cu câteva maici au luat-o de la capăt. Şi astfel s-a reconstruit pentru a treia oară biserica de piatră cu hramul “Bunei Vestiri”. Imaginaţi-vă cât de mult efort s-a depus, căci mănăstirea se află la câteva sute de metri altitudine (645 de metri). Şi m-a atras această mănăstire şi pentru că ea face parte din cele 19 biserici dispuse pe trei niveluri în zona Tg. Ocnei, ea aflându-se la cea mai înaltă altitudine, faţă de biserica Sf. ”Varvara”, situată dedesuptul muntelui de sare, în salina Tg. Ocna. Aş spune vizitatorului că te încearcă un sentiment, anume al siguranţei noastre, al certitudinii că aparţinem acestor locuri prin voia Bunului Dumnezeu. Şi nu în ultimul rând, am ales aceste locuri şi această mănăstire tocmai pentru că este plină de istorie. La început a fost un schit, dar acest schit a fost şi rămâne altarul din locul Primului Război Mondial. În timpul războiului, aici la schit s-a amenajat un post de ajutor regimentar,unde sute de răniţi au primit ajutoare medicale. Maicile s-au transformat în adevărate surori medicale. Şi cum să nu iubeşti istoria acestui neam şi acestor meleaguri când constaţi că nimic nu e întâmplător, când poţi spune cu certitudine că Mănăstirea Măgura Ocnei se află acolo sus pe platoul muntelui “Măgura” tocmai pentru că această mănăstire să-şi deschidă porţile pentru toţi cei care au căzut pe front pentru apărarea patriei. În cinstea eroilor căzuţi, a fost ridicat din piatră cioplită Monumentul Eroilor, înalt de 22 metri. El este ridicat în amintirea celor 14.000 de soldaţi români care au luptat şi au căzut eroic pe frontul de la Oituz, Coşna-Cireşoaia. Chiar dacă este la înălţimea de 504 metri, monumentul a devenit un loc de pelerinaj. Pe frontispiciul acestui monument închinat eroilor din 1916-1918 scrie: ”Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria!” Avem motive suficente să ne emoţionăm, să ne închinăm în faţa eroilor neamului şi să spunem răspicat că aceşti eroi sunt modele de viaţă ale omului modern şi dacă vrem să învăţăm lecţia despre cinste, datorie şi eroism, să venim aici, pe aceste locuri sfinte. La câţiva metri, în imediata apropiere a monumentului, se află crucea sergentului grenadier Constantin Muşat, care deşi grav rănit în luptele de pe Valea Prahovei, rămâne fără braţul stâng, din umăr, dar a ţinut să fie şi aruncător de grenade pe frontul Oituzului în august 1917. Şi cum să nu ne atragă aceste locuri când parcă toată istoria neamului nostru e aici? Şi nu folosesc cuvinte mari, căci pe cărările ce urcă spre mănăstire şi spre monument din loc în loc întâlnim bănci din lespezi de piatră încrustate, ca adevărate simboluri, cu numele localităţilor Rovine, Podu Înalt, Călugăreni, Plevna şi Oituz. În aceste locuri, românii au izbutit mari fapte de vitejie. Aici s-a scris cu adevărat istorie, este istoria neamului nostru iar, locurile acestea sfinte trebuie văzute, trebuie trăite atunci când ne este dor de eroii noştri.


                                 



01-01-1970       Colegiul National "Costache Negri" Tg. Ocna       0 comentarii

    

Organizatori

Organizator: 
  »   Liceul Tehnologic "Ion Creangă", comuna Pipirig
Parteneri:
  »   Inspectoratul Școlar Județean Neamț
  »   Palatul Național al Copiilor București
  »   Palatul Copiilor Botoșani
  »   Palatul Copiilor Bacău
  »   Clubul Copiilor Odobești.

    

Contact organizatori

Prof. Cristian Vatamanu
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, comuna Pipirig
cristis.cris@gmail.com
Facebook cristis.cris
Google Plus cristis
Twitter cristis.cris
Linkedin cristis.cris
Website cristis.ro

    

Contact

Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”
Str. David Creangă, Comuna Pipirig, județul Neamț
Telefon: 0233-252014, Fax: 0233-252014
Email: licpipirig@yahoo.ro