Descoperă monumente românești
Autentificare

Autentificare utilizator

Autentificarea pe site-ul Concursului Național ”Descoperă Monumente Românești” -- momentan indisponibil

Autentificare Creare cont Închidere

Atracții turistice în județul Cluj

Image Map
  • JUDEȚUL CLUJ

    Din acest județ sunt încărcate în site un număr de monumente.

Biserica de lemn Sfinţii Îngeri Aşchileu Mic

Biserica noastră, a tuturor, este plină de har şi de dar, ea este inima satului. Este un adevăr incontestabil faptul că biserica a fost, este şi va rămâne o instituţie fundamentală a satului...

Citeşte mai mult...

Biserica romano-catolica

În inima oraşului Turda se înalţă o "mare epopee de piatră", biserica romano- catolică, un monument arhitectural şi una dintre cele mai vechi biserici din Transilvania.

Citeşte mai mult...

Teatrul Municipal Turda

Teatrul, ca instituţie, este a tuturor, de la mic la mare, de la copil la bătrân. Teatrul este plin de “umbre” şi “lumini”, este în inima culturii.
În mod cert, teatrul ca instituţie a fost, este şi va fi un centru activ de cultură, o instituţie remarcabilă în orice urbe.

Citeşte mai mult...

Manastirea Sfintii Ilie si Lazar - Cristorel Aschileu

Biserica este o construcţie din lemn ridicată după modelul Bisericii din Târgu Lăpuş şi dispune de trei spaţii: pridvor, navă şi altar.
Amplasată într-o frumoasă poiană, înconjurată de pădure de foioase, pe locul numit „Tocaia", această zidire poate fi considerată un răspuns a lui Dumnezeu la credința, evlavia și rugăciunile credincioșilor din această zonă, umplând un gol spiritual existent. Obște este formată din călugărițe, iar stareță este monahia Parascheva Buculei.

Citeşte mai mult...

Biserica de lemn Sfântul Gheorghe - Aşchileu Mare

Amplasată în comuna Așchileu Mare, nr 176, biserica de lemn cu hramul “Sfântul Gheorghe” (“Sfinții Îngeri” după alte surse) datează de la începutul sec. al XIX-lea (1825) și este un edifice de mari dimensiuni. Biserica este înregistrată în lista monumentelor la numărul de cod CJ-II-m-B-07519. Biserica este construită în formă de navă, compusă din cele trei părți: Naos, Pronaos, Altar.

Citeşte mai mult...

Biserica Ortodoxă „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” Borșa, judetul Cluj

Proiectantul Bisericii Ortodoxe „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil ” Borșa, a fost Szekely Mihaly din Cluj iar ca și conducător de lucru a fost Balint Iozsef din Cluj. Biserica are forma de navă. Întreaga lucrare a constat 18000 de florini valută austriacă.Până în anul 1963 biserica a fost doar zugrăvită. În anul 1963 biserica a fost înzestrată cu scene picturale în tehnica tempera. Azi biserica este pictată în tehnica fresco fiind executată de doi pictori Teo Peter din Dej și Simion Seserman din Bistrița Năsăud între anii 2008-2013. Până în anul 2011 biserica a fost înzestrată cu un iconostas executat de preotul ctitor Ioan Bochiș senior. Din anul 2012 Biserica are un iconostas nou din lemn masiv executat de sculptorul Macicasan Augustin din localitatea Nima, județul Cluj. De același autor este executat întreg mobilierul din lemn. Pictura icoanelor de pe iconostas sunt executate de pictorul Olari Florin din Florești. În urma restaurării bisericii de pe iconostasul vechi au rămas doar icoanele împărătești care au fost executate în anul 1984 de către pictorii Tudorache și Neagu de la Schitul Maicilor din București. Acestea sunt acoperite cu tablă argintată.

Citeşte mai mult...

Castelul Bánffy, Borşa (jud. Cluj)

Castelului Bánffy de la Borşa se găseşte amplasat la marginea vestică a satului Borșa din jud Cluj, fiind delimitat de râul Borşa spre nord. Intrarea spre castel se face pe un drum dinspre sat, printr-o poartă cu doi stâlpi masivi. Deasupra lor e plasată câte o urnă neoclasicistă sculptată din piatră. De la poartă o alee asfaltată duce spre castel, care este plasat în axa de simetrie a parcelei, cu axa longitudinală pe direcţia sud-est spre nord-vest. Castelul este flancat de două clădiri alungite, cu un singur nivel, anexe care odinioară găzduiau locuinţele personalului, ateliere, bucătării, spălătorii. Planul castelului este dreptunghiular alungit, având o direcţie longitudinală nord-vest spre sud-est. Faţada principală dispune de un rezalit central, cu o terasă susţinută de un şir de coloane şi de un turn dreptunghiular la colţul sudic al clădirii. În centrul clădirii se întinde casa îngustă a scării, perpendicular pe faţada principală. În stânga casei scărilor se află două încăperi, iar în partea dreaptă a clădirii se află o sală mare, din care se deschid încă două încăperi şi camera de turn accesibilă din camera sud-estică. Clădirea dispune de trei niveluri: subsol, parter şi etaj, iar turnul are patru niveluri. Parterul are o înălţime interioară mare, aproape 4 metri, dar uşile sunt scunde. Uşile de la etaj sunt mai largi şi mai înalte. Parterul are tavan cu grinzi din beton armat, care au fost schimbate în a doua jumătate a secolului XX, iar etajului este prevăzut de asemenea cu tavane. Planimetria castelului a suferit unele modificări în secolul XX, prin construirea unor ziduri de compartimare interioară. La sud-vest de clădirea principală se află o zonă întinsă, a cărei amenajare actuală este definită de un rondou de flori din faţa castelului, amenajat pe fosta axă principală a parcului, având o bordură de ciment de plan romboidal. Acest rondou este înconjurat de boschete aranjate în formă dreptunghiulară alungită cu un capăt rotunjit. Arborii tuia şi castanii din împrejurimea au fost plantaţi în jurul anului 1950. Pe fotografiile din anii 1930 se observă în faţa castelului o zonă întinsă, cu gazon, ornamentată cu grupuri de flori, iar în timpul verii, plante exotice amplasate în ghivece. Zona centrală a gazonului era traversată de două alei paralele, care porneau de la colţurile faţadei castelului şi ajungeau până la pădure. Aceste alei erau legate de mai multe alei perpendiculare spre continuarea parcului, care formau astfel un grilaj regulat, documentat şi de a doua ridicare topografică militară. Aleile au fost marcate cu pietre de formă sferică numite „pietre de Feleac”. În axa centrală s-a aflat o fântână arteziană cu plan de cartuş. Astăzi se observă doar ghizdul nefuncţional al fântânii.

Citeşte mai mult...

Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Cluj-Napoca

În prezent Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Cluj-Napoca este a treia catedrală din România ca înălțime, după cea ortodoxă din Timișoara și cea evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca monument istoric, cu codul CJ-II-m-B-07354, „monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local”. Lucrările de construcție ale acestui sfânt lăcaș au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei. Construcţia a fost realizată dintr-un schelet de beton armat, în care s-a zidit cărămidă, iar în exterior s-a montat piatră. Construcția a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântați ulterior episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu si mitropolitul Bartolomeu Anania. Prezintă 4 turle care înconjoară turla centrală, 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastasie Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933. Înălţimea zidurilor până la baza turnurilor mici este de 17 m, iar cu turnurile, până în vârful crucii, de 27 m. Înălţimea zidurilor şi a turnurilor din faţada sudică a catedralei este de 32 m până în vârful crucii. Turnul cel mare atinge 67 m, iar crucea mare are 2 m. Faţadele laterale au 26 m fiecare.

Citeşte mai mult...

Muzeul de Istorie Turda

În cadrul muzeului sunt expuse piese de arheologie preistorică, ceramica romană şi de provenienţă locală(opaiţe, teracote, obiecte din bronz), colecţia de etnografie deţine: ţesături, ceramică, piese de mobilier specifice zonei Arieşului.

Citeşte mai mult...

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din satul Cătălina - comuna Panticeu - jud Cluj

Data convertirii comunității din Cătălina la greco-catolicism este similară cu momentul în care satele vecine au acceptat unirea cu Biserica Română. Foarte probabil în prima jumătate a secolului al XVIII- lea. Fiind o comunitate greco-catolică de mici dimensiuni, Cătălina nu a putut constitui o parohie de sine-stătătoare, credincioșii fiind nevoiți să participe la slujbele bisericilor din satele vecine Panticeu și Sărata. Ulterior, Cătălina devine filie a parohiei Sărata. Locuitorii, fiind săraci, nu și-au permis construirea unui locaș de cult multă vreme. Dupa îndelungi și ample dezbateri, credincioșii greco-catolici din Cătălina și Dorna au decis să achiziționeze o biserică din lemn pe care să o amplaseze pe o colină din zona centrală a satului.

Citeşte mai mult...

Statuia Dr. Ioan Raţiu Turda

Dr. I Raţiu a reprezentat o personalitate marcantă a acestui oraş fiind un apărător al ţăranilor români din veacul al IX-lea.
Cancelaria sa avocăţească a apărat interesele poporului până in anul 1892.
Numele său a fost dat unei grădiniţe din oraş, unui colegiu şi de asemenea unei străzi ca semn de preţuire.

Citeşte mai mult...